Rivalitatea sa cu cancelarul Angela Merkel, modul său brutal și neobosit de a se contrazice și de a avea întotdeauna dreptate, aroganța sa politică și capacitatea de a supraviețui se numără printre motivele care fac din Horst Seehofer unul dintre cei mai interesanți și mai puţin apreciaţi politicieni din Germania. Liderul CSU, actual ministru de interne, contează doar pe sprijinul a 32% din populație pentru o cruciadă personală care, în doar o jumătate de an, a provocat două crize guvernamentale, potrivit El Mundo, citat de Rador.
Seehofer este "bestia neagră" a marii coaliții de care aparține şi pe care Merkel a format-o cu mare dificultate împreună cu fratele său bavarez și SPD, după lovitura suferită de partidul său la alegerile ținute cu exact un an în urmă. Slăbiciunea partidelor tradiționale, după criza refugiaților, a permis ca populista Alternativă pentru Germania (AfD) să ajungă pentru prima dată în Bundestag. Seehofer a fost debarcat în cel de-al patrulea guvern a lui Merkel, după ce a pierdut în Bavaria conducerea guvernului în favoarea ministrului de finanțe, Markus Söder.
Ca premiu de consolare, autorii loviturilor au renunţat să se mai certe pentru preşedinţia CSU, un ghimpe care încă doare. Deposedat de exercitarea puterii, dar încă lider oficial al CSU, Seehofer a negociat cu Merkel formarea executivului federal. De la egal la egal și chiar cu amenințări. El a cerut sfîrșitul politicii ei pe tema refugiaţilor, știind că, fără locurile sal,e cancelarului nu îi vor ieşi socotelile.
Merkel nu a avut încotro. În SPD, a sunat alarma și a fost începută o epurare personală și ideologică care încă mai durează. "Migrația este mama tuturor problemelor politice", susține ministrul cu acea grimasă atât de plină de ironie. Mereu s-a spus că Seehofer nu a manifestat niciun interes pentru portofoliul Internelor. Nu era pentru el. El nu are asprimea și sobrietatea predecesorilor săi, social-democratul Otto Schily sau conservatorul Thomas de Maizière și, în contrapartidă, manifestă o adevărată paranoia în fața amenințării cu imigrația necontrolată.
Cu Seehofer la Interne "este greu de imaginat că 80 de milioane de locuitori pot merge la culcare cu sentimentul că vor dormi liniştiţi", a scris săptămânalul "Der Spiegel" în ultima sa ediţie. Este posibil ca Seehofer, în vârstă de 69 de ani, să fi pierdut - după ce a negociat coaliția guvernamentală în urmă cu șase luni - o mare oportunitate de a renunța la politica activă. Ar fi fost logic, pentru că, spre deosebire de predecesorii săi, Frank Josef Strauss sau Edmund Steuber, el nu a fost niciodată interesat de Cancelarie.
El a preferat să se întoarcă la Berlin. Nu se știe dacă pentru a-şi dezarma eternul şi mai robustul rival, pentru a fi mai aproape de fiicele sale - una dintre ele, naturală -, pentru a-şi acorda timp să recucerească Bavaria sau pentru a se distra cu înființarea celui mai impresionant minister al guvernului. Ministerul de Interne are 19 instituţii-satelit, inclusiv cel al poliției federale și cel al serviciilor secrete, șase secretariate de stat și competențele suplimentare legate de edificare şi patrie, ultima promovând patriotismul, toleranța și coexistența în cadrul legii și ordinii.
"Vrem să depășim tensiunile care există în societate", a spus Seehofer acum câteva zile. Sună ca o glumă. Coaliția este sub control și, la prima vedere, din nou sub controlul lui. Lege și ordine. Acestea sunt cuvintele magice ale lui Seehofer, semnul său distinctiv și sloganul pe care aşteaptă să-l audă în minister de la cadrele cele mai critice la adresa politicii porţilor deschise a cancelarului.
Este de înțeles că șeful serviciilor secrete din Ministerul de Interne, Hans-Georg Maassen, "episcopul" ultimei crize de guvernare, și șeful Poliției Federale, Dieter Roman, au fost preocupați să nu știe cine intră în țară (doar în 2015, în Germania au intrat în aproape 900.000 de solicitanți de azil, mai ales din Siria). De aici până la a crede că trioul Seehofer, Maassen și Roman se vor alia ca să o slăbească şi chiar să o doboare pe Merkel, după cum se speculează în unele cercuri, este cale lungă.
În orice caz, Seehofer a descoperit curând că viața din Berlin, ca șef la Interne, nu ar fi precum cea pe care a trăit-o, tot sub mandatul lui Merkel, la Ministerul Sănătăţii. Echipa lui din München nu l-a urmat de data aceasta. El este singur și trăieşte singur. La sfârșit de săptămână pleacă acasă, o mie de kilometri dus-întors. În timpul săptămânii, doarme în nişte dependințe mici ale ministerului, lângă Cancelarie.
Primul și ultimul lucru pe care îl vede din patul în care doarme este biroul lui Merkel. Întrebarea de milioane de dolari este cine va rezista cel mai mult.
El Mundo (preluare Rador)
6
1
