Comisia Europeană a decis luni să sesizeze Curtea de Justiție a UE (CJUE) cu o acțiune împotriva Poloniei, pentru a proteja independența Curții Supreme” din acest stat membru al Uniunii Europene, a informat CE, într-un comunicat remis HotNews.ro.
Acțiunea executivului european la CJUE vine în constatarea „neîndeplinirii obligațiilor ce decurg din calitatea de stat membru din cauza încălcărilor principiului independenței judiciare generate de noua lege poloneză privind Curtea Supremă”.
De asemenea, Comisia Europeană solicită instanței de la Luxemburg să dispună măsuri provizorii până la pronunțarea unei hotărâri în cauză.
Comisia reclamă că „în temeiul acestei noi legi adoptate de Polonia, se reduce vârsta de pensionare a judecătorilor de la Curtea Supremă de la 70 la 65 de ani, existând astfel riscul ca 27 dintre cei 72 de judecători ai acestei instanțe să fie forțați să iasă la pensie”.
„Măsura o vizează și pe prim-președinta Curții Supreme, al cărei mandat de 6 ani, prevăzut în Constituție, ar urma să se încheie înainte de termen”, mai spune CE.
Ce mai afirmă Comisia Eurpeană privind situația justiției din Polonia:
- Potrivit legii, care a intrat în vigoare la 3 aprilie 2018, judecătorii actuali vizați de reducerea vârstei de pensionare au posibilitatea de a solicita o prelungire a mandatului de către Președintele Republicii, care poate fi acordată pentru o perioadă de trei ani, reînnoibilă o singură dată. Nu au fost stabilite criterii clare pe care să se întemeieze decizia președintelui și nu este disponibilă nicio cale de atac în cazul în care solicitarea este respinsă. Mai mult, singura garanție propusă de autoritățile poloneze este consultarea neobligatorie a Consiliului Național Judiciar, organism care este în prezent constituit într-un mod care încalcă standardele europene referitoare la independența sistemului judiciar.
- Comisia Europeană își menține poziția potrivit căreia legea poloneză privind Curtea Supremă este incompatibilă cu dreptul UE întrucât aduce atingere principiului independenței judiciare, inclusiv principiului inamovibilității judecătorilor. Comisia consideră, prin urmare, că Polonia nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul articolului 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, coroborat cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Pe 2 iulie 2018, în cadrul procedurii de infringement, Comisia Europeană a trimis autorităților poloneze o scrisoare de punere în întârziere referitoare la Legea privind Curtea Supremă, urmată, la 14 august 2018, de un aviz motivat. „În ambele ocazii, răspunsurile autorităților poloneze nu au reușit să atenueze preocupările de natură juridică ale Comisiei”, spune CE.
„Punerea în aplicare a contestatului regim de pensionare pentru judecătorii Curții Supreme din Polonia este în prezent accelerată și creează un risc de prejudiciu grav și ireparabil pentru independența sistemului judiciar din Polonia, și, prin urmare, pentru ordinea juridică a Uniunii. Independența instanțelor naționale este esențială pentru funcționarea cooperării judiciare între statele membre ale UE și, în special, pentru funcționarea mecanismului trimiterii preliminare în temeiul articolului 267 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene”, mai arată CE.
Prin urmare, Comisia a trecut la etapa următoare a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și a decis luni să trimită cazul în fața Curții de Justiție a UE.
În aceeași cerere, Comisia a decis, de asemenea, să solicite Curții de Justiție să dispună măsuri provizorii, astfel încât Curtea Supremă a Poloniei să fie repusă în situația în care se afla înainte de 3 aprilie 2018, data la care au fost adoptate legile noi în litigiu.
De asemenea, Comisia Europeană a decis să solicite Curții de Justiție să soluționeze cauza în procedură accelerată, pentru ca hotărârea definitivă să fie pronunțată în cel mai scurt timp posibil.
Statul de drept în Polonia și măsurile Comisiei Europene
Comisia Europeană subliniază că „statul de drept este una dintre valorile comune pe care se întemeiază Uniunea Europeană, consacrată la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană”.
Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE sunt, în temeiul tratatelor, responsabile de garantarea respectării statului de drept ca valoare fundamentală a Uniunii noastre și de asigurarea faptului că legislația, valorile și principiile UE sunt respectate.
Evenimentele din Polonia au determinat Comisia Europeană să lanseze, în ianuarie 2016, un dialog cu guvernul polonez în contextul Cadrului pentru consolidarea statului de drept. „Procesul se bazează pe un dialog continuu între Comisie și statul membru în cauză. Comisia informează periodic Parlamentul European și Consiliul pe această temă”, mai spune CE.
Măsura luată luni de CE nu este singura de acest fel împotriva Poloniei.
La 29 iulie 2017, Comisia Europeană a lansat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor cu privire la legea adoptată de Polonia privind instanțele ordinare, inclusiv cu privire la motivele invocate pentru a justifica dispozițiile din lege legate de pensionarea judecătorilor și la impactul acestor dispoziții asupra independenței sistemului judiciar. Comisia a sesizat în acest sens Curtea de Justiție a UE la 20 decembrie 2017. Acțiunea este în prezent pe rolul CJUE.
La 20 decembrie 2017, „dată fiind lipsa de progrese în contextul Cadrului pentru consolidarea statului de drept”, Comisia a activat pentru prima dată procedura prevăzută la articolul 7 alineatul (1) și a trimis o Propunere motivată de decizie a Consiliului UE privind constatarea unui „risc clar de încălcare gravă a statului de drept de către Polonia”.
Articolul 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, Consiliul poate să constate existența unui risc clar de încălcare gravă, de către un stat membru, a valorilor comune prevăzute la articolul 2 din tratat.
La 26 iunie 2018, cu ocazia audierii referitoare la statul de drept din Polonia, organizată în cadrul Consiliului Afaceri Generale în contextul procedurii prevăzute la articolul 7 alineatul (1), autoritățile poloneze nu au dat de înțeles că ar intenționa să adopte în perioada următoare măsuri pentru a da curs preocupărilor exprimate de Comisie.
Având în vedere acest fapt, „precum și lipsa de progrese cu privire la această chestiune” în cadrul dialogului privind consolidarea statului de drept cu Polonia, la 2 iulie 2018, Comisia a emis o scrisoare de punere în întârziere adresată Poloniei în care și-a expus în mod clar îngrijorările de natură juridică.
La 2 august 2018, autoritățile poloneze au comunicat răspunsul la această scrisoare de punere în întârziere, respingând preocupările Comisiei Europene. Ulterior, la 14 august 2018, Comisia a adresat un aviz motivat autorităților poloneze cu privire la această chestiune și a primit un răspuns la 14 septembrie 2018, care, din nou, nu a reușit să atenueze preocupările juridice ale Comisiei.
La 18 septembrie 2018, în cadrul Consiliului Afaceri Generale (Consiliul UE), a fost organizată o a doua audiere privind statul de drept din Polonia în contextul procedurii prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din TFUE. Autoritățile poloneze și-au menținut din nou poziția și au refuzat să propună orice măsuri pentru a răspunde preocupărilor Comisiei și ale celorlalte state membre.
Procedura de față, de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, nu pune capăt dialogului în curs cu Polonia privind consolidarea statului de drept, acesta fiind în continuare canalul preferat prin care Comisia „încearcă să răspundă amenințării sistemice la adresa statului de drept din Polonia”, mai spune sursa citată.
0
2
