Numărul cetăţenilor străini care trăiesc în Republica Irlanda a scăzut în timpul recesiunii economice, dar încă mai reprezintă mai mult de unul din zece rezidenţi. Cifrele de la Biroul Central de Statistică (CSO), bazate pe recensământul din 2016, arată o scădere a numărului de rezidenţi non-irlandezi comparativ cu situaţia din urmă cu şapte ani, potrivit The Times, citat de Rador.
Totalul era de 535.475 în aprilie 2016 - o scădere de aproape 8.900 şi 1,6% comparativ cu precedentul recensământ din 2011. Ei reprezintă 11,6% din populaţia totală, faţă de 12% în 2011. Majoritatea cetăţenilor străini proveneau din zece ţări, polonezii formând grupul cel mai mare cu 122.515 persoane. Ceilalţi erau din Regatul Unit, Lituania, România, Letonia, Brazilia, Spania, Italia, Franţa şi Germania. S-a înregistrat o reducere, dar mică, a numărului de persoane venite din Regatul Unit, Polonia, Lituania şi Letonia în perioada de cinci ani şi creşteri mari ale numărului de spanioli, români şi brazilieni.
Cel mai mare spor procentual (78%) a fost în cazul spaniolilor, al căror număr a crescut de la 6.794 la 12.112, din 2011 până în 2016. Cea mai mare amplificare a numărului de rezidenţi, cu aproape 12.000, a fost în cazul românilor al căror număr a ajuns la 29.186. Cetăţenii britanici au trăit în principal în localităţi mici şi zone rurale, dar majoritatea celorlalte grupuri etnice au locuit în metropole şi mari oraşe.
Cel mai tânăr grup a fost al brazilienilor a căror vârstă medie a fost de 29 de ani şi 11 luni. Cel mai vârstnic a fost al cetăţenilor din Regatul Unit (46 de ani şi opt luni). Vârsta medie a populaţiei generale a fost de 37 de ani şi patru luni. Toate grupurile de străini cu excepţia cetăţenilor britanici au avut o rată a angajării mai mare decât populaţia generală (61%). Peste 80% din italieni, polonezi, spanioli, români şi lituanieni munceau.
Românii au avut cea mai mică probabilitate de a spune că vorbeau foarte bine engleza. Cele mai înalte rate ale fluenţei în engleză au avut-o germanii şi francezii. Rata de separare şi divorţ pentru letoni, lituanieni şi britanici a fost aproape dublă faţă de cea a populaţiei generale, de 6%. Cetăţenii spanioli, brazilieni, italieni şi francezi erau preponderent necăsătoriţi, în mare măsură din cauza vârstelor lor relativ tinere.
În cazul britanicilor s-a înregistrat cea mai mare probabilitate de a avea un partener irlandez (41%). Străinii cu excepţia persoanelor din Regatul Unit erau mai înclinaţi să închirieze o locuinţă decât să aibă o casă proprie. Pentru români, lituanieni şi letoni s-a constatat cea mai mare probabilitate de a raporta o stare destul de bună a sănătăţii, în vreme ce cetăţenii de alte naţionalităţi au spus că starea sănătăţii lor este foarte bună.
