Migraţie şi Brexit, mizele summitului european de la Salzburg

de I.B.     HotNews.ro
Miercuri, 19 septembrie 2018, 23:56 Actualitate | Internaţional


Liderii europeni s-au reunit la Salzburg, miercuri, 19 şi joi 20 septembrie, la invitaţia cancelarului austriac, Sebastian Kurz, care asigură preşedinţia rotativă a Uniunii până la sfârşitul anului. Pe agenda principală a discuţiilor, cele două priorităţi ale momentului: Brexit şi migraţia, potrivit Le Monde, citat de Rador.

Brexit: calendarul unui "deal" (acord) se precizează; riscul de "no deal" nu este înlăturat

"Informală" - fără decizii -, reuniunea ar trebui să permită definitivarea calendarului Brexit, când mai sunt trei luni "utile" pentru Europa celor 27, pentru a ajunge la un acord cu Londra. Un summit extraordinar pe acest subiect ar trebui convocat în noiembrie, a confirmat marţi, 18 septembrie, Donald Tusk, preşedintele Consiliului (statele membre). Deşi discuţiile au intrat în faza finală, un acord la viitorul Consiliu European (18 octombrie, la Bruxelles), pare foarte puţin probabil.

În Austria, cei 27 ar trebui să constate că problema irlandeză rămâne singura dificultate de depăşit pentru a ajunge la un acord. Guvernul Theresei May s-a angajat să evite reapariţia unei "frontiere fizice" între Irlanda de Nord şi Republica Irlanda, rămasă în UE după Brexit.

Pentru a reuşi, la începutul lui 2018, Michel Barnier, negociatorul şef pentru Uniune, a propus o soluţie temporară ca "plasă de securitate" ("backstop"). Până se va încheia "viitoarea relaţie" dintre UE şi Londra, Irlanda de Nord ar rămâne aliniată la normele europene, pentru a evita controlul bunurilor la frontiera cu Republica Irlanda. Inacceptabil, au răspuns britanicii, deoarece ar echivala cu o unificare de facto a întregii insule Irlanda, legând-o de UE.
Dat fiind că până acum contra-propunerile dnei May au fost considerate irealizabile, dl Barnier încearcă o nouă strategie de "dedramatizare". Comisia insistă pe caracterul temporar al "plasei sale de siguranţă" şi se declară dispusă la compromisuri (controlul mărfurilor ce pleacă spre Irlanda congestionat de vameşii britanici şi europeni...).

Dacă această "dedramatizare" funcţionează şi dacă britanicii acceptă "backstop-ul" sau o soluţie apropiată, negocierile, îngheţate de câteva săptămâni în aşteptarea congresului conservatorilor, de la începutul lui octombrie, ar putea fi reluate după aceea. Şi un acord ar putea fi găsit înainte de jumătatea lunii noiembrie. Dacă totul merge bine, căci europenii nu au înlăturat riscul unui "no deal". Reuniunile pregătitoare pentru limitarea consecinţelor unei asemenea "catastrofe" - cuvântul îi aparţine dlui Tusk - continuă la Bruxelles.

Salzbourg va fi şi ocazia de a verifica faptul că cei 27 continuă să vorbească pe o singură voce şi estimează toţi că Regatul Unit, devenit o ţară terţă la 30 martie 2019, nu poate pretinde aceleaşi avantaje ca o ţară membră. Echipa dlui Barnier este în fierbere, temându-se că unele guverne se vor desolidariza pe ultima linie dreaptă. Căci Londra face în continuare un lobby intens pentru a încerca să divizeze frontul continental.

Migraţie: blocajele şi dezacordurile persistă

"Să tragem învăţăminte din ce s-a desfăşurat în această vară şi să vedem cum desfiinţăm blocajele": iată, rezumat de un diplomat, programul destul de ambiţios al capitolului "migraţie". În Italia, ministrul de interne, Matteo Salvini, intenţionează să-şi menţină refuzul de a lăsa să acosteze navele care au salvat migranţi; în Ungaria, Viktor Orban îşi confirmă refuzul de a primi orice refugiat.

Reforma sistemului Dublin rămâne împotmolită. Considerat nedrept de ţările de primă intrare în Uniune, el le obligă să-şi asume sarcina înregistrării migranţilor şi o examinare a dosarului lor, ca şi returnarea celor care, sosiţi într-o altă ţară membră, sunt trimişi înapoi. Parisul, Berlinul şi majoritatea capitalelor vor să menţină acest principiu, asociindu-l cu un mecanism numit de "solidaritate", adică repartizarea "adevăraţilor" solicitanţi de azil şi refugiaţi.

Ţinând cont de divizările actuale, o uniformizare a regulilor de azil pare, şi ea, ipotetică. Cotele de repartizare, fixate foarte precis de Comisie - cu eventuale amendamente - sunt, şi ele, îngheţate. "Linia roşie este solidaritatea care trebuie impusă tuturor", se spune la Paris. Unde se iau în calcul totuşi posibile compromisuri: solidaritatea nu ar trebui să constea obligatoriu în primirea de refugiaţi, ci ar putea lua forma unei participări crescute la agenţia gărzilor de frontieră şi gărzilor de coastă, la sprijinul financiar pentru programe în Africa etc.

Dezbaterile progresează ceva mai repede în ce priveşte securitatea şi obiectivul de a limita la maximum fluxul sosirilor. Dacă situaţia este în mare stabilizată, cu o puternică scădere a sosirilor într-un an, liderii se tem de o posibilă reluare a migraţiei prin Grecia şi Turcia şi provenind din Maroc spre Spania. În Italia, sosirile au scăzut cu 85%.

În iunie, şefii de stat şi de guvern au vorbit despre crearea unor "platforme de debarcare" a migranţilor în ţări riverane Mediteranei, chiar în ţări europene din afara Uniunii - Balcanii. Acest ultim proiect, nerealist, a fot abandonat. Celălalt, nu în întregime. Au fost deja create structuri în Niger şi în Ciad şi trebuie, potrivit unora, să servească drept model pentru centre de primire şi triere. Tunisia şi Marocul sunt mai mult decât reticente, chiar dacă Rabatul organizează deja, sub presiunea Spaniei, deplasări ale migranţilor pentru a-i descuraja să se îmbarce.

Dl Kurz examinează pista Egiptului şi s-ar fi gândit chiar să-l invite pe preşedintele Abdel Fattah Al-Sissi la Salzburg. Scopul lui: să încerce să încheie cu Cairo un contract asemănător celui semnat cu turcul Recep Tayyip Erdogan pentru menţinerea migranţilor în afara Uniunii. Cancelarul austriac intenţionează să convoace şi un nou summit Europa-Africa. "Am fi interesaţi să ştim despre ce s-ar vorbi acolo. Cel mai rău ar fi o reuniune care n-ar folosi la nimic", tranşează un diplomat mai mult decât neîncrezător.

De partea franceză, nu se respinge principiul unor "platforme" în afara UE, precizându-se totodată că migranţii nu vor putea fi închişi decât "câteva zile", cât le va fi examinat dosarul. Parisul insistă pe necesitate unor politici de returnare ferme. Preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, sugerează în această privinţă o implicare mai mare a Agenţiei gărzilor de coastă şi gărzilor de frontieră. Fostul Frontex ar trebui, după părerea lui, să aibă efective crescute la 10.000 de persoane. Dacă un acord pare să se contureze în această privinţă, unele capitale înţeleg să discute totuşi modalităţile. "Să nu pornim de la numărul de agenţi, ci de la misiunile ce trebuie asumate. Şi să vedem dacă trebuie mai puţini sau mai mulţi de 10.000 de oameni", comentează un membru al staff-ului de pregătire a reuniunii.

Vara a fost propice atâtor conflicte încât o întrebare agită cancelariile: Matteo Salvini şi Viktor Orban, care s-au întâlnit recent pentru a parafa o uniune antieuropeană de facto, vor cu adevărat un acord privind migraţia? Sau au decis să facă o dată pentru totdeauna din această temă primul instrument al operei lor de demolare şi cel mai bun argument de campanie în vederea alegerilor europene?

Statul de drept nu este pe agendă, dar este în mintea tuturor

Recentul vot al Parlamentului European privind statul de drept şi condamnarea dlui Orban graţie ralierii unei părţi a familiei sale politice - PPE - nu sunt oficial pe ordinea de zi a reuniunii. Totuşi, întâlnirea adunării dreptelor europene care se ţine la doi paşi de summit, cu două ore mai devreme, va reţine atenţia aproape la fel de mult.

Media şi liderii UE aşteaptă într-adevăr să vadă dacă PPE trage concluzii din votul istoric al Parlamentului European, de pe 12 septembrie, referitor la riscurile de nerespectare a statului de drept în Ungaria, semnalându-i dlui Orban că nu mai este bine venit în partid.

Potrivit mai multor surse apropiate de PPE contactate în ultimele ore, era totuşi puţin probabil ca liderii partidului paneuropean să ajungă la această decizie extremă de miercuri. "Liderii PPE speră în continuare ca dl Orban să se angajeze să trateze cu Comisia, mai exact să-şi revizuiască legea referitoare la universităţile străine" împiedicate să funcţioneze, explică o sursă oficială a PPE. Până acum, dl Orban a rămas intransigent. Dar "unii au poate chef de bătaie. Greu de spus. O dată ce ai pus leii în cuşcă, fie fac dragoste, fie se ucid", adaugă această sursă.





















127 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version