Preşedinta Republicii Croaţia, Kolinda Grabar Kitarović, va participa la summitul de la Bucureşti al liderilor ţărilor Iniţiativei celor trei mări, care reuneşte 12 state membre UE (Croaţia, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, România, Bulgaria, Lituania, Letonia, Estonia, Slovenia şi Austria), potrivit Novilist.hr, citat de Rador.
Această platformă a demarat în mod informal în anul 2015, iar summitul de la Bucureşti este cel de-al treilea de la crearea sa. Prima reuniune la vârf a fost la Dubrovnik (Croaţia) în vara lui 2016, iar următoarea în anul 2017 la Varşovia (Polonia), la care a participat şi Donald Trump. La acel moment, statele Iniţiativei au prezentat 150 de proiecte în valoare de peste 45 de miliarde de euro în domeniile transportului, energeticii şi al infrastructurii digitale.
La summitul de la Bucureşti participă şi preşedintele CE Jean-Claude Juncker, însoţit de comisarul pentru politică regională, Corina Creţu. Interesant de menţionat este faptul că la summitul de la Bucureşti va fi prezent şi ministrul german de externe, Heiko Maas, după cum s-a aflat de la Cabinetul Preşedinţiei croate. Este de presupus că şi Germania este interesată să devină membru plin al Iniţiativei.
Scopul Iniţiativei îl reprezintă cooperarea comercială, energetică, în domeniul infrastructurii şi al politicii în spaţiul dintre Marea Adriatică, Marea Baltică şi Marea Neagră. La momentul apariţiei, Iniţiativa a fost considerată proamericană şi antirusească. Dar, cu ocazia vizitei preşedintei croate Grabar Kitarović în Rusia, preşedintele Vladimir Putin a declarat că şi Rusia poate fi inclusă în desfăşurarea unor proiecte ale grupului.
Croaţia a pregătit pentru întâlnirea de la Bucureşti 11 proiecte din domeniul energetic, unul din sfera comunicaţiilor digitale şi şapte din domeniul transporturilor. Valoarea totală a proiectelor propuse de Croaţia este de 1.782 miliarde de euro.
Aici intră terminalul de pe insula Krk cu gazoductul aferent, în valoare de 263 de milioane de euro, apoi gazoductul Ionic-Adriatic, în valoare de 600 de milioane de euro. Programul naţional de dezvoltare a centurii extinse de infrastructură în regiunile în care încă nu există are o valoare de 101,4 milioane de euro.
Printre proiecte se numără şi extinderea infrastructurii portului Rijeka, în valoare totală de 430 de milioane de euro, precum şi construirea unei noi căi ferate şi renovarea şi modernizarea căii ferate pe porţiunea Škrljevo-Rijeka-Jurdani, în valoare de 305,07 milioane de euro.
