Mai multe ţări europene, printre care se află şi Franţa şi Germania, încearcă să instaureze un circuit comercial alternativ pentru a eluda sancţiunile americane. Europenii intenționează să introducă un circuit alternativ de tranzacționare, un fel de barter pe scară largă, pentru a eluda sancțiunile americane și pentru a permite Iranului să-şi continue exportul de petrol, potrivit Le Point, citat de Rador.

HotNews.roFoto: Hotnews

Germania, Franța și Marea Britanie ar putea astfel să creeze un vehicul dedicat (Special purpose vehicle - SPV) care să acționeze ca o bursă de schimb care să permită tratarea separată a tranzacțiilor comerciale cu Iranul, au raportat vineri două publicaţii germane, săptămânalul "Der Spiegel" și cotidianul de afaceri "Handelsblatt".

Dacă, de exemplu, Iranul vinde petrol unei companii spaniole și un producător german de mașini-unelte echipează o fabrică în Teheran, suma corespunzătoare livrării petrolului ar servi la plata directă a furnizorului german.

"Acesta este un barter sofisticat. Cumpărătorul plătește drepturi de compensare care dau (Iranului) un drept de a cumpăra bunuri de primă necesitate", confirmă un înalt responsabil francez pentru AFP sub acoperirea anonimatului, afirmând că țări terțe cum ar fi China sau India ar putea fi asociate acestui sisem.

Opțiunea este luată în considerare printre altele și are drept scop crearea unor "canale de plată independente" cu Iranul, a indicat un purtător de cuvânt al Ministerului de Finanțe german, intervievat de AFP.

Președintele american Donald Trump s-a retras în luna mai din acordul internațional asupra nuclearului iranian, care trebuia să împiedice Iranul să achiziționeze bomba atomică și, în paralel, să-l scoată din izolarea economică, graţie ridicării unor sancțiuni care îl afectează serios.

De atunci, Washingtonul a restabilit o serie de sancțiuni severe împotriva companiilor străine sau a țărilor care ar continua să facă afaceri cu Teheranul. Sub amenințare, multe grupuri mari (Total, Daimler ..) foarte angajate în Statele Unite au încetat de atunci orice activitate cu Iranul de teama unor represalii din partea Statelor Unite.

Pe 4 noiembrie, un nou val de sancțiuni va afecta direct exporturile de petrol iraniene şi operațiunile bancare cu această ţară care se va afla de facto deconectată de la circuitele financiare internaționale.

Iranul se află pe locul patru al ţărilor cu cele mai mari patru rezerve de petrol dovedite din lume, iar multe țări, în special din Asia, au nevoie de ţiței iranian, mai ales că rafinăriile lor sunt proiectate special pentru a prelucra acest tip de petrol și nu altul.

Creând o bursă de schimb, europenii ar putea "să reducă plățile transfrontaliere către sau dinspre Iran", notează un document al Comisiei Europene citat de "Handelsblatt". Băncile internaționale, foarte expuse riscului american, s-ar afla astfel departe de tranzacții.

"Pentru noi, problema este să găsim mijloace tehnice pentru ca Iranul să poată continua să importe și să exporte în ciuda sancțiunilor americane, fără ca operatorii europeni să fie sancționați", rezumă situaţia un diplomat european.

Franța, Germania și Marea Britanie sunt hotărâte să salveze acordul nuclear din 2015 asupra nuclearului iranian - ale cărui cosemnatare sunt împreună cu Rusia și China - pentru a preveni reluarea programului iranian care ar putea declanșa o cursă a armei atomice înregiune.

De asemenea, ele sunt îngrijorate de o slăbire a președintelui iranian Hassan Rohani, un mare apărător al acordului nuclear, dar care, pentru moment, nu a obținut beneficiile economice scontate.

"Măsurile luate de Washington (..) riscă să întărească elementele cele mai dure ale regimului", avertizează ministrul francez al Afacerilor Externe, Jean-Yves Le Drian.

"Washingtonul crede că aceste presiuni pot determina o schimbare de atitudine a regimului, chiar regimul în sine, dar noi nu credem aşa ceva", adăuga Jean-Yves Le Drian într-un interviu acordat la sfârșitul lunii august săptămânalului francez "L'Express".

Totodată, europenii denunță, prin sancțiunile americane, un atac asupra suveranității lor, precum și asupra intereselor lor economice, și nu numai în Iran.

Berlin se teme în special că sancțiunile Washingtonului împotriva Rusiei vor afecta industria germană în această țară.

În faţa unor astfel de amenințări, "trebuie să reacționăm și să consolidăm autonomia și suveranitatea Europei în domeniul comercial, economic și financiar", subliniază șeful diplomației germane, Heiko Maas.