Premierul populist al Ungariei, Viktor Orban, l-a provocat personal, neoficial, pe preşedintele francez Emmanuel Macron, la o competiţie pentru viitorul ideologic al Europei, după cum poate dezvălui The Telegraph, citat de Rador.
Surse europene spun că dl Orban a anunţat un conflict politic, pe marginea summitului trimestrial al liderilor UE din iunie, spunându-i dlui Macron că destinul Europei se va juca întrei ei doi, "populistul şi europeanul".
Dl Orban i-a spus dlui Macron că la alegerile pentru UE din mai anul viitor vor fi "doar doi câştigători" - el şi preşedintele francez - dar că el va fi "cel mai mare câştigător din toţi". Întâlnirea, care se pare că a iritat oficialităţi franceze de rang înalt, este tipică pentru stilul agresiv al dlui Orban, care îl face să stabilească alianţe naţionaliste pe tot cuprinsul Europei în încercarea de detronare a clasei conducătoare liberale a UE.
Diviziunile tot mai evidente din politica europeană au fost expuse săptămâna trecută, când europarlamentarii au votat cu 448-197 solicitarea ca împotriva Ungariei să fie declanşate procedurile bazate pe "Articolul 7", pentru presupusul comportament antidemocratic. Dl Orban, care este acuzat de promovarea antisemitismului şi subminarea universităţilor, a presei libere şi a valorilor liberale ale Europei, a mobilizat împotriva acestui demers într-un discurs către Parlamentul European, acuzându-l de "şantajare" a ţării sale.
"Ungaria îşi va apăra frontierele, va opri migraţia ilegală şi... la nevoie, noi vă vom ţine piept", a tunat el, îndreptând atenţia asupra problemei migraţiei care a energizat sentimentele politice naţionaliste pe tot cuprinsul Europei. Experţi şi diplomaţi au considerat că întâlnirea constituie cea mai recentă rundă de deschidere a ostilităţilor în apropiata bătălie pentru "sufletul Europei", în care naţionalişti ca dl Orban şi ministrul de interne italian Matteo Salvini se vor alinia împotriva dlui Macron şi a forţelor liberalismului.
Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European, a sporit impresia că se trasează liniile de confruntare, vorbind despre perspectiva adoptării unor măsuri pe baza Articolului 7, împotriva Maltei, României şi Slovaciei. În multe privinţe, s-a intrat deja în luptă. Luna trecută, dl Orban a ţinut o conferinţă de presă cu dl Salvini, vorbind despre "două tabere" în Europa, care sunt pro- şi anti-imigraţie, în încercarea de a-l prezenta pe dl Macron ca fiind moale în această problemă.
Preşedintele francez a acceptat rapid provocarea, recunoscând ceea ce el a calificat drept fisura "naţionalist-progresistă" din Europa. "Nu voi ceda nici un inch în faţa naţionaliştilor şi a celor care iau apărarea discursului urii, aşa că dacă ei vor să mă vadă drept principalul lor oponent, au dreptate să facă asta". O sursă diplomatică franceză de rang înalt a spus că dl Macron - cum a făcut în bătălia lui pentru preşedinţia franceză cu Marine Le Penn - "nu se va teme să abordeze acest clivaj din Europa" ci va înfrunta diviziunea naţionalist-progresistă frontal.
"Aceeaşi dinamică se va aplica în cazul alegerilor europene ca şi a celor franceze, deoarece atunci când realmente îi întrebi pe oameni ce fel de Europă îşi doresc cu adevărat, dacă vor ca euro sau UE să eşueze, majoritatea spun în mod clar 'nu'. Reacţia din Europa la Brexit a arătat limpede acest lucru". Competiţia se va juca în modul cel mai direct la alegerile parlamentare europene care vor avea loc anul viitor în mai şi care, după ani de prezenţă la vot în declin, par a recuceri interesul public.
"Linia de divizare federalist-naţionalistă din politica UE este acum bine conturată şi campania electorală ar trebui să fie relevantă", a spus Andrew Duff, preşedintele grupului federalist Spinelli. "Cetăţenii ar putea începe să ia aminte". Experţii în sondaje spun că acum există potenţial pentru o reordonare a principalelor alianţe politice din Europa, în condiţiile în care actuala mare coaliţie dintre grupul de centru-dreapta PPE şi socialişti se sparge, cu potenţialul deschiderii unei căi pe care dl Macron ar putea-o folosi pentru a ocupa mijlocul.
Studiul realizat de firma de analiză politică Hanbury Strategy prevede că, pe baza sondajelor actuale, socialiştii vor suporta pierderi majore, contractându-se de la actualul număr de 190 de locuri la 110-130, iar PPE va avea de asemenea de suferit, de la actualele 217 locuri ajungând la 180-190. Partidul politic "En Marche" al dlui Macron tatonează acum activ opţiunile de formare a unei coaliţii cu grupul liberal ALDE condus de Guy Verhofstadt, federalist UE angajat şi adversar implacabil al lui Orban.
Dacă rezultatele prognozate vor îngreuna într-adevăr mult crearea de coaliţii, atunci En Marche şi ALDE vor fi singurele partide cu opţiuni de coaliţie pe centru, la dreapta şi la stânga, conform calculelor Hanbury Strategy. Dl Verhofstadt abia aşteaptă să intre în bătălie şi a spus că va furniza o alternativă europeană pentru "naţionaliştii şi populiştii din interiorul şi din afara acestei case".
"Adevărul neplăcut este că alternativa de dreapta din Europa încearcă să submineze UE şi de fapt încearcă să preia politica europeană din interior", a spus el în Parlamentul European, săptămâna trecută la Strasbourg. Şi decizia de a cere cenzurarea dlui Orban a scindat PPE, principalul grup politic de centru-dreapta care include şi partidul CDU al Angelei Merkel şi care, până săptămâna trecută, a fost acuzat că îl "apără" pe liderul ungar de procedurile bazate pe Articolul 7.
de Peter Foster şi James Crisp-The Telegraph (preluare Rador)
2
9
