Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului ar putea acorda Ucrainei dreptul de a-și forma propria biserică, însă Moscova și Patriarhul Kirill nu sunt fericiți deloc cu această situație. Cei doi demnitari ajung să fie rivali, prinși în jocurile de putere din lumea ortodoxă, scriu cei de laDW.
Lupta Ucrainei pentru independență ecleziastică stă să intre în ultima fază. Pe 31 august, Patriarhul rus Kirill a călătorit la Istanbul pentru a discuta personal cu Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului. Presa a speculat atunci că patriarhul de la Moscova i-a cerut lui Bartolomeu să nu recunoască cererile Kievului.
Kirill susține că ortodocșii din Ucraina intră în sfera sa de protecție. Cu toate acestea, creștin- ortodocșii din țară sunt momentan împărțiți între facțiunea semi-autonomă loială Moscovei și lui Kirill și facțiunea condusă de patriarhul ucrainian nerecunoscut internațional, Filaret.
Lupta din estul Ucrainei a agravat disputa și a determinat avocați din Kiev să se implice în această problemă. Atât avocații, cât și președintele Petro Poroshenko au cerut ca patriarhul de la Constantinopol, Bartolomeu, să recunoască facțiunea ortodoxă din Kiev.
Pentru a face lucrurile și mai complicate, în Ucraina există și o a treia biserică ortodoxă, care a apărut în anii 20 ca răspuns la represiunea sovietică.
Decizia cu privire la situația Ucrainei ar influența statutul celor doi poli de putere religioasă, Moscova și Istanbul. În vreme ce patriarhul rus are o autoritate mai puțin tradițională decât omologul său din Istanbul, acesta este responsabil pentru 150 milioane de credincioși, aproape jumătate din creștin ortodocșii din întreaga lume.
Johannes Oeldemann , conducătorul Institutului Ecumenic Johann-Adam-Möhler din Paderborn, a declarat pentru DW că istoria oferă o explicație pentru această rivalitate religioasă.
,,În cursul istoriei, ambele patriarhii s-au transformat în structuri aproape imperialiste, depinzând ori de Rusia ori de Imperiul Bizantin, fiind astfel responsabile nu doar pentru credincioșii greci, ci și pentru cei aflați în zona lor canonică”, a spus acesta.
Patriarhia de la Constantinopol a mai disputat cu Moscova și statutul credincioșilor din alte state ex-sovietice, precum Estonia. În cele din urmă, cele două patriarhii au stabilit că cea mai bună soluție este recunoașterea a două ierarhii ortodoxe paralele în țară.
2
5
