The Guardian: „Nu e «dacă», e «când»”: boala letală a porcilor care se răspândește în întreaga lume

de I.B.     HotNews.ro
Marţi, 4 septembrie 2018, 4:36 Actualitate | Internaţional


Pesta porcina afecteaza gospodariile din Romania
Foto: pixabay.com
Ott Saareväli, proprietarul unei ferme de porci din comitatul Lääne din Estonia, o ia din nou de la zero. În septembrie 2017 veterinarii guvernului au constatat existența unui focar de febră porcină africană (ASF) într-o secție a fermei în care erau ținute scroafele gestante înainte de fătare. Nu a contat că focarul se limita la o singură secție - toți cei 7.000 de porci ai lui trebuiau uciși pe loc. „Avem aici cele mai stricte măsuri de biosecuritate și totuși nimeni nu prea știe cum a ajuns boala înăuntru - poate a fost un camion care nu a fost spălat bine după ce trecuse pe la o fermă infectată”, a declarat Saareväli. „Dar, dacă găsești fie și un singur porc, atunci trebuie să dispară tot.”, potrivit Rador, care citează The Guardian.

În urma diagnosticului, o anexă folosită la depozitarea porcilor morți era plină cu o movilă de peste 200 de cadavre din secția afectată, dintre care unele începuseră să intre în descompunere chiar și de peste o săptămână. Multe cadavre explodaseră, vărsând afară zeci de purceluși morți. A fost nevoie ca toate cadavrele să fie îndepărtate manual, iar unii dintre cei mai experimentați angajați ai lui Saareväli n-au fost capabili să se silească să o facă. Miile de porci rămași în viață, sănătoși, urmau să fie urcați în camioane speciale și gazați. Întreaga procedură de ucidere a durat mai mult de o săptămână.

„Din punct de vedere emoțional a fost foarte dificil pentru toată lumea”, a declarat Saareväli. „Cel mai rău lucru a fost tăcerea care s-a lăsat după ce și ultimul porc a fost gazat. Fermele de porci sunt niște locuri zgomotoase, dar aici era tăcere deplină.”

Nu e prima dată când Europa e lovită de ASF. În 1957 a fost introdusă în Portugalia, aparent după ce alimente infectate servite de o companie aeriană au fost date unor porci de lângă aeroportul din Lisabona. Boala s-a răspândit în Spania și Franța și avea să fie eradicată abia în anii '90, prin acțiuni concertate de monitorizare și sacrificare. În sudul Spaniei, unde căpușele au reprezentat o sursă adițională de infecție, clădirile tradiționale ale fermelor au trebuit să fie distruse și înlocuite cu clădiri moderne în care căpușele nu pot intra. „A fost un efort major pentru eradicarea ei”, a declarat Linda Dixon, cercetătoare în biologie celulară și ASF la Institutul Pirbright din Regatul Unit.

De data aceasta răspândirea a fost cu mult mai rapidă, în ciuda eforturilor considerabile de biosecuritate. Actuala epidemie din Europa Centrală și de Est a început în ianuarie 2014, când primele cazuri au fost depistate în Lituania, urmate rapid de noi focare în Polonia (februarie), Letonia și Estonia (iunie și septembrie).

Alte cazuri au fost confirmate în estul Cehiei în iunie 2017 și, anul acesta, în România și Ungaria. Noi focare au apărut și în Rusia, Ucraina și Moldova. În ultimele săptămâni au fost raportate focare și în China, unde trăiesc mai mult de jumătate din porcii lumii și care produce o cantitate de carne de porc dublă față de UE și ce cinci ori mai mare decât SUA.

În Germania crescătorii au cerut omorârea a 70% din populația de mistreți, care se apreciază că este de ordinul sutelor de mii. „Populațiile numeroase de mistreți au făcut controlul mai dificil și, odată ce ai atât de mulți mistreți, e dificil să le reduci numărul, fiindcă ei se tot reproduc”, a declarat Dixon. „Sunt niște animale foarte de succes, cu un habitat întins din Europa până în Asia. Ei pot și să înoate.”

În Danemarca se plănuiește construcția unui gard de-a lungul frontierei pentru a se împiedica migrația mistreților din Germania. „Dacă febra porcină africană ar apărea în Danemarca, piețele de export din țări terțe s-ar închide imediat, iar comerțul intracomunitar cu UE ar fi afectat”, a declarat Sisse Berg Wulff, veterinar la Administrația Daneză Veterinară și Alimentară.

Ea a afirmat că nu este decât o chestiune de timp ca boala să ajungă și în Danemarca, un mare exportator de porci. Institutul Național Veterinar al țării a estimat că o epidemie ar putea costa bugetul până la 10 miliarde de coroane daneze (1,2 miliarde lire sterline).

Dixon a declarat că o oportunitate crucială de limitare a răspândirii virusului a fost ratată atunci când autorităților georgiene le-au trebuit vreo trei luni pentru a diagnostica boala, după ce ea fusese introdusă în țară din Africa de Est în 2007. Până în momentul în care s-a pus diagnosticul, infecția traversase probabil deja frontierele internaționale. Un număr de ani extinderea infecției a fost lentă și în anumite momente părea că este ținută sub control.

Însă în ultimii ani răspândirea ei s-a accelerat. Dr Matthew Stone, director general adjunct pentru știință la Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE), care coordonează monitorizarea internațională a bolilor, a declarat: „Pe moment, întrucât e în mișcare și trece printr-o perioadă de răspândire pandemică, e foarte important.”

„Lucrul crucial care ne face foarte conștienți de amenințarea reprezentată de ASF este acela că China înseamnă jumătate dintre porcii lumii”, a declarat Stone. „Este extrem de important pentru securitatea alimentară și pentru economia Chinei și, în absența unui vaccin, politicile de sacrificare sunt cruciale.”

Virusul a fost confirmat pentru prima oară în China pe 1 august; de atunci a mai fost depistat în alte trei locuri. Combinat cu îngrijorările privind taxele vamale americane, virusul a dus la scăderea prețului porcilor în China.

ASF nu este deloc periculoasă pentru oameni, dar pentru porci este adesea letală. Întrucât nu există nici un tratament eficient și nici un vaccin, crescătorii se pot păzi împotriva epidemiilor numai prin cele mai stricte măsuri de biosecuritate și prin adăugarea de medicamente antivirale în furaje. Dar dacă boala este diagnosticată, se sacrifică preventiv întregul efectiv. Atât în 2016 cât și în 2017 au fost omorâți peste 300.000 de porci în încercarea de a se opri răspândirea bolii.

Boala se transmite doar prin contact direct cu animalele bolnave (vii sau moarte) ori cu carnea lor - virusul nu se transmite prin aer. Pe de altă parte, este foarte rezistent. Poate supraviețui până la 1.000 de zile în carnea congelată și poate persista perioade lungi în cadavrele de mistreți, pe haine, încălțăminte sau în sol.

În sudul Europei, căpușele reprezintă o sursă în plus de infectare. Infecția călătorește prin intermediul mistreților și al cârnaților - cel puțin un focar a fost identificat ca provenind de la un picnic la marginea drumului, unde fuseseră lăsate resturi de cârnați.

ASF poate fi atât de devastatoare pentru fermele de porci încât în anii '70 a apărut acuzația că CIA complotase pentru a o introduce în Cuba pentru a destabiliza regimul lui Castro. Boala, endemică de decenii în multe țări sub-sahariene, s-a răspândit în Caucaz, Rusia și părți din Belarus și Ucraina în 2007. Din 1978 este prezentă și în Sardinia, unde și-a dovedit rezistența la toate tentativele de eradicare, datorită densității mari a populației de mistreți și practicilor tradiționale zootehnice, care implică porci neînregistrați rătăcind liberi în natură.

Dacă virusul s-ar răspândi gradual la rata actuală, el ar fi totuși la ani distanță de fermele britanice. Însă Zoe Davies, directoare executivă a Asociației Naționale a Porcului din Regat, și nu numai ea, este îngrijorată că boala ar putea face un salt brusc - o mare proporție a muncitorilor agricoli din Regat provin din Europa de Est. „Din cauza asta toată lumea este foarte neliniștită”, a declarat ea. „Există o mulțime de mesaje: nu vă aduceți delicatesele cu voi de acasă. Dacă ar intra ceva, ne-am lua adio de la piața noastră de export.”

Ea spune că atmosfera dominantă în industrie e că „nu e o chestiune de dacă se va întâmpla, e o chestiune de când se va întâmpla. Ar putea fi două luni, ar putea fi 10 ani.”

Crescătorii din Estonia încă își mai calculează pierderile. Deși multe dintre firmele comerciale mai mari au reușit să țină boala la distanță, cele mai mici au fost devastate: din cele 920 de crescătorii de porci existente în Estonia în 2014 au mai rămas azi doar 125.

Deși anul acesta au fost raportate noi cazuri la porcii domestici din Estonia, oficialii subliniază că teritoriul mic al țării face considerabil mai ușoară conceperea, implementarea și comunicarea unui regim cuprinzător de biosecuritate, față de țări precum Polonia sau Germania. La fel ca Saareväli ei sunt conștienți că până și cele mai neînsemnate acte de neglijență pot dezlănțui epidemia din nou.

„Suntem foarte îngrijorați în privința vecinilor noștri”, a declarat Maarja Kristian de la Comitetul Veterinar și Alimentar al Estoniei. „De exemplu, avem o graniță mică cu Rusia și dacă nu știm ce se petrece acolo, ce fel de situație există acolo, nu putem prezice ce se va întâmpla.”

„Mistreții se înmulțesc foarte repede - mi-e teamă că riscul acestei boli va rămâne cu noi pentru totdeauna.” (The Guardian-preluare RADOR)


















1873 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    S-ar putea rezolva! (Marţi, 4 septembrie 2018, 8:20)

    Observator roman [utilizator]

    Dacă am trece în masă la islamism am scăpa și de porci și am aduce și un suflu modern acestei religii: s-ar reinterpreta surele din Coran privind femeile și acestea ar putea fi lăsate să conducă mașina, să-și descopere părul și zonele intime pe plajă ș.a.m.d. Ar exista așadar și ‘fringe benefits’!


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version