Departamentul de Justiție a criticat dur Harvardul pentru practicile informale folosite la admitere, susținând că au suficiente dovezi pentru a arăta că universitatea din Ivy League poate fi acuzată de preferințe rasiale atunci când selectează studenții. Harvard este, astfel, acuzat de o posibilă depășire a limitelor legale impuse de Curtea Supremă de Justiție când vine vorba de acțiune afirmativă în procesul de admitere, scrieWashington Post.
Cu un dosar al dovezilor strânse în cazul pe care l-au construit, procurorii Departamentului au prezentat în justiție ipotezele care fac furori în presă încă de la descoperirea faptului că Harvard ar fi putut favoriza niște candidați la admitere. Harvard neagă această acuzație.
Prezentarea dovezilor a arătat că administrația Trump este în asentimentul procurorilor în acest caz. Pe de altă parte, a reiterat atitudinea de scepticism a administrației cu privire la acțiunile afirmative în educație și a indicat direcția în care astfel de probleme vor fi rezolvate de acum înainte dacă ajung în fața Curții Supreme.
În timpul administrației Obama, Departamentul de Justiție încerca mai degrabă să reglementeze prin niște aranjamente legale aceste acțiuni afirmative din universități în cazul admiterilor care țin cont de rasa și etnia candidaților.
În iulie, oficialii lui Trump au revocat prevederile stabilite în era Obama. În locul acestora, administrația Trump a transmis că preferă o procedură de admitere neutră.
În cazul Harvard, departamentul susține că a ajuns la următoarele concluzii din analizarea dovezilor: Harvard nu poate explica procesul prin care contrabalansează rasa cu alți factori relevanți din aplicații, universitatea folosește un sistem personal de evaluare care este subiectivă în raport cu candidații asiatico-americani și că responsabilii pentru admitere monitorzează și manipulează distribuția rasială în fiecare promoție, în ciuda faptului că decizia judecătorească a pronunțat ,,distribuția rasială intenționată” ca fiind neconstituțională.
