Statele Unite sunt deschise pentru un schimb de teritorii între Kosovo și Serbia, ca parte a unui acord de normalizare a relațiilor dintre cei doi foști inamici din războiul iugoslav, a declarat vineri consilierul american pentru Securitate Națională, John Bolton, informează site-ul Politico.eu.
Poziția administrației Trump îl contrazice pe cancelarul german Angela Merkel, care, săptămâna trecută, și-a exprimat opoziția față de orice schimbare a granițelor balcanice.
Puterile occidentale au respins mult timp schimbările la frontierele din Balcani, crezând că vor dezlănțui cererile altor națiuni ca granițele să fie redesenate și că ar putea reîncepe violența etnică care a consumat regiunea în anii 1990.
Însă oficialii din Kosovo și Serbia au promovat ideea unui schimb de teritorii în ultimele săptămâni, sugerând că ar putea să deblocheze o înțelegere finală între cele două părți. Kosovo, a cărei populație este în principal de etnie albaneză, și-a declarat independența în 2008, dar Belgradul consideră teritoriul drept o provincie rebelă.
Cel mai adesea discutat teritoriu este o parte din nordul Kosovo recunoscut ca parte a Serbiei, în timp ce zona Valea Preșevo din sudul Serbiei va deveni parte a Kosovo, potrivit Mediafax.
Se schimbă harta Europei: La data de 1 ianuarie 2019 graniţa dintre Albania şi Kosovo practic va dispărea, aşa cum își doreşte prim-ministrul albanez Edi Rama. La zece ani de la proclamarea independenţei, Kosovo doreşte să-și întărească relaţiile economice şi politice cu Albania.
Măsura a produs îngrijorare în Serbia, dar şi alte state din zonă privesc cu suspiciune ceea ce ei denumesc crearea Albaniei Mari.
Parlamentul din Kosovo a decis desfiinţarea controlului vamal între cele două ţări din luna mai a acestui an, iar guvernul albanez a adoptat aceeaşi măsură zilele trecute, potrivit Capital.ro
Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a sugerat, joia trecută, că este pregătit pentru un compromis în definirea frontierelor Serbiei cu Kosovo, cu scopul de pune capăt unui îndelungat conflict şi în contextul în care normalizarea relaţiilor dintre Belgrad şi Pristina este o condiţie cheie pentru primirea Serbiei în Uniunea Europeană, scrie Agerpres.
"Este nevoie de doi pentru un tangou", a afirmat Vucic, referindu-se la negocierile dintre Belgrad şi Pristina mediate de UE.
Cei mai mulţi dintre sârbii kosovari, mai ales cei din partea de nord a Kosovo, unde sunt majoritari, se împotrivesc autorităţilor de la Pristina.
Prin urmare, în timpul unei vizite în oraşul kosovar Sid, Vucic a sugerat o delimitare, termen înţeles de mulţi ca fiind o sugestie pentru o partiţie între Serbia şi partea din Kosovo dominant albaneză.
"Eu încerc, iar aceasta este politica mea pentru delimitarea cu albanezii. Dacă avem un teritoriu care nu ştim cui îi aparţine, de cine şi cum este administrat, aceasta este mereu o sursă de potenţiale conflicte", a spus preşedintele sârb.
Ideea unei partiţii a mai fost evocată, dar a fost respinsă pe 31 iulie de preşedintele kosovar Hashim Thaci.
Totuşi, politicieni şi analişti de la Belgrad consideră că o partiţie în urma căreia Serbiei i s-ar permite să păstreze controlul asupra părţii de nord a Kosovo (zonă majoritar sârbă) în schimbul Văii Presevo, o zonă din sudul Serbiei populată de etnici albanezi, ar putea fi acceptabilă pentru ambele părţi.
Dar Serbia mai doreşte şi o autonomie extinsă pentru enclavele sârbe din Kosovo, un statut de protecţie pentru mănăstirile ortodoxe şi compensaţii financiare pentru pierderea unor proprietăţi, inclusiv proprietăţi industriale şi facilităţi energetice.
Preşedintele Aleksandar Vucic, care conduce delegaţia sârbă la negocierile cu Kosovo mediate de UE şi urmează să se întâlnească la Bruxelles cu Hashim Thaci, a mai spus că soluţia trebuie să fie "cuprinzătoare, dar nu simplificată", însă a refuzat să dezvolte ideile pentru a nu "deschide cărţile de negociere".