Merkel-Putin, o apropiere pragmatică după ani de răcire a relațiilor pe fondul crizei ucrainene, titrează Le Monde care mai scrie că Germania este unul dintre primii clienți ai resurselor energetice rusești. Un expert a apreciat posibilitatea creării unei alianțe între Rusia și Germania împotriva Statelor Unite, titrează Ria Novosti. Rusia nu a intrat în Odessa, pentru a salva relațiile cu Occidentul”, declară politologul rus Serghei Markov pentru Rzeczpospolita. Germania și Franța sunt “nașii” procesului de pace din Ucraina care pare astăzi într-un punct mort, scrie și Le Figaro.
LE MONDE: Merkel-Putin, o apropiere pragmatică.După ani de răcire a relațiilor pe fondul crizei ucrainene
Vladimir Putin s-a lăsat așteptat, sâmbătă seara, la Meseberg.
Cancelarul Angela Merkel, care l-a primit la castelul Brandebour, a trebuit să aștepte o jumătate de oră până să apară omologul ei rus. Acesta a fost reținut după amiază în Austria, la nunta ministrului afacerilor externe, Karin Kneissel. În onoarea ei, a cântat un cor de cazaci de pe Don sosiți cu el, iar el a dansat cu mireasa. “O vizită privată”, a declarat dl Putin sâmbătă seara pentru a tăia scurt întrebările jurnaliștilor despre prezența sa la această nuntă care a produs scandal în Austria.
La Meseberg, nu mai era timp de vin spumant și de dans. Conform fotografiilor difuzate de cancelarie, Angela Merkel l-a primit pe președintele rus cu apă minerală. Sobrietatea era pe agendă. Timp de trei ore, cei doi șefi de stat au discutat despre situația din Ucraina, tranzitul gazelor în Europa, conflictul din Siria, programul nuclear iranian și relațiile germano-ruse. “Temele controversate nu se pot rezolva decât prin dialog”, a declarat cancelarul la conferința comună dinaintea întâlnirii, insistând pe “răspunderea comună” a celor două țări în rezolvarea crizelor.
La sfârșitul întâlnirii nu a fost făcută nicio declarație, Vladimir Putin a plecat din Germania seara târziu. Este a doua oară în mai puțin de șase luni când Vladimir Putin și Angela Merkel se întâlnesc personal. La jumătatea lunii mai, cancelarul german s-a dus la Soci, pe malul Marii Negre. De atunci, ea a vorbit cu ministrul afacerilor externe, Lavorv, și cu generalul Gherasimov, șeful Statului major al armatei ruse, pentru a discuta despre situația din Siria și din Ucraina.
Înmulțirea întâlnirilor la nivel înalt sugerează că după anii de răcire a relațiilor dintre cele două țări de la anexarea Crimeii, contextul geopolitic actual este favorabil unei normalizări a relațiilor diplomatice. Vladimir Putin are grijă de “clientul” său german Unul dintre motoarele acestei apropieri este economia. Rusia este sub presiunea sancțiunilor economice americane pe care Washingtonul amenință să le înăsprească în curând.
Și Donald Trump nu și-a ascuns opoziția la proiectul gazoductului Nord Stream 2, care urmează să dubleze capacitățile de livrare a gazului rusesc în Germania. La începutul lui iulie, la ultimul summit NATO, președintele american criticase fără menajamente întărirea dependenței energetice a Berlinului de gazul rusesc, numind Germania “prizoniera Rusiei”. Tot atâtea riscuri pentru economia rusă, în prezent în plină decădere: vineri, rubla avea cel mai scăzut nivel față de dolar de doi ani încoace.
O situație cu atât mai delicată cu cât președintele rus a văzut recent prăbușindu-i-se cota de popularitate, în urmă anunțării unei nepopulare reforme a pensiilor. Sâmbătă seara, Vladimir Putin a avut deci grijă de “clientul” său german. În declarația sa, el a reamintit îndelung calitatea legăturilor economice ale țării sale cu prima putere economică europeană: securitatea și fiabilitatea aprovizionării cu gaz, filialele germane din Rusia și investițiile lor, folosind cifre și făcând comparații.
“Germania este unul dintre primii clienți ai resurselor energetice rusești”, a declarat el, amintind că volumul schimburilor dintre cele două țări a crescut cu 22% anul trecut. „O cotitură în relațiile germano-ruse” Berlinul speră ca o misiune ONU în Ucraina să poată fi creată, la patru ani după anexarea Crimeii de către Rusia. În ce privește Siria, cancelarul vrea cu orice preț să evite o catastrofă umanitară care să întărească criza migratorie, în vreme ce dl Putin are nevoie de ajutorul europenilor pentru a reconstrui țara.
El a insistat pe necesitatea unei refaceri rapide a infrastructurii, pentru a permite întoarcerea refugiaților în țară, în special a celor care se află în prezent în Iordania, Liban sau Turcia. O temă prioritară pentru Angela Merkel. Mai întâi trebuie găsită o soluție politic acceptabilă: Angela Merkel a precizat că dorește o reformă constituțională și noi alegeri. Rusia nu are intenția să înceteze să-l sprijine pe Bashar al-Assad.
“Întâlnirea de la Meseberg marchează o cotitură în relațiile germano-ruse”, a subliniat Ștefan Meister, expert pentru regiune la institutul DGAP. “Conflictul din Ucraina a ocupat multă vreme totul. Astăzi, Angela Merkel și Vladimir Putin sunt de acord asupra faptului că ei trebuie să vorbească despre celelalte teme”. Una dintre dovezile acestei noi apropieri este sprijinul celor două țări pentru acordul nuclear iranian, contra poziției americane, apreciază el.
“Acest nou dialog marcat de pragmatism nu înseamnă că un nou parteneriat strategic va apărea între Germania și Rusia. Dar cei doi lideri vor să dea un mesaj către Washington pentru a arăta că nu vor acceptă niciun șantaj din partea lui Donald Trump”.
RIA NOVOSTI: Un expert a apreciat posibilitatea creării unei alianțe între Rusia și Germania împotriva Statelor Unite
Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, și cancelarul Germaniei, Angela Merkel, ar putea discuta la întâlnire (mâine, 18 august, la Berlin – n.
trad.) un larg spectru de probleme, inclusiv conducta Nord Stream 2, problema iraniană, criza din Ucraina, refugiații sirieni și legăturile cu Turcia, însă nu trebuie să sperat că că Germania va recurge la o alianță cu Rusia împotriva Statelor Unite, a declarat, pentru RIA Novosti, Aleksandr Kamkin, cercetător științific principal în cadrul Centrului pentru studii germane al Institutului Europei al Academiei de Științe a Rusiei, expert în cadrul Consiliului pentru Afaceri Internaționale al Rusiei.
”Vor fi multe teme de dezbatere [...] Este vorba și de Nord Stream 2, și de problema iraniană, și de Ucraina, și de refugiații sirieni, și de legăturile cu Turcia”, a remarcat Kamkin. Totuși, potrivit afirmațiilor acestuia, nu trebuie așteptat ca Germania să se împrietenească cu Rusia împotriva SUA, întrucât pentru Berlin colaborarea transatlantică continuă să fie o prioritate. ”Împotriva SUA nu va exista o alianță ruso-germană, cel puțin atâta vreme cât la putere se află partide pro-americane, pro-globalizare de genul Alianței Creștin-Democrate (CDU) sau Partidului Social Democrat (SPD).
Pentru aceasta este nevoie, cel puțin, ca la putere în Germania să fie ori ’Alternativa pentru Germania’, ori cei de stânga. Acum se poate vorbi de divergențe conjuncturale între UE și SUA, care sunt determinate de poziția lui Trump și a anturajului acestuia. În general însă, europenii nu percep acest viraj al vectorului din politica americană ca fiind pe termen lung. Politica germană este străbătută ca o linie roșie de fraza rostită de un ministru german încă în 2010, frază care s-ar reduce la aceea că ’noi nu putem sacrifica legăturile transatlantice’, adică legăturile cu SUA, ’în favoarea aprofundării colaborării în Est’, adică cu Rusia.
Iar acest lucru a fost spus încă înainte de sancțiuni, înainte de Crimeea, înainte de Ucraina”, a reamintit expertul rus. * Patronatele germane fac apel la Rusia și la Germania să iasă din regimul de sancțiuni În ajunul întâlnirii dintre președintele Vladimir Putin și cancelarul Angela Merkel, patronatele germane au făcut apel la cele două țări să iasă din regimul de sancțiuni reciproce, se arată în comunicatul Camerei Ruso-Germane de Comerț Exterior de la Moscova.
Întâlnirea dintre președintele Rusiei și cancelarul Germaniei va avea loc mâine, la Berlin. ”Camera Ruso-Germană de Comerț Exterior (VTP) a făcut apel să se treacă la procesul de ieșire din regimul de sancțiuni. De această părere au fost 94% dintre respondenții sondajului de opinie efectuat între cei 800 de firme membre ale VTP. Dintre aceștia 37% se pronunță pentru ridicarea imediată a sancțiunilor occidentale, 57% - pentru ridicarea în etape” , se arată în comunicatul VTP.
”În loc de acest lucru, săptămâna viitoare Washingtonul este posibil să adopte noi sancțiuni anti-rusești care pot aduce un prejudiciu important, între altele, și companiilor germane”, a arătat președintele Consiliului de administrație al VTP, Mattias Sheppa. După cum transmite RIA Novosti, convorbirile dintre liderii rus și german au loc pe fondul presiunii crescânde exercitate de SUA asupra Rusiei sub forma sancțiunilor.
Rusia a cedat destul de mult presiunii sancțiunilor. Armata rusă nu a intrat în Harkov și în Odessa. Independența republicilor din Donbas nu a fost recunoscută nici în ziua de azi. Totul pentru a salva relațiile cu Occidentul – spune Serghei Markov, politolog rus apropiat de Kremlin. Redactor: Cât de mult va rămâne în închisoarea rusă regizorul ucrainean Oleh Sențov? Serghei Markov: Este greu de prognozat ceva. Mai devreme au fost eliberați ucrainenii, care au fost condamnați în Rusia la ani mulți de închisoare.
Sențov a pregătit însă un atentat în Crimeea, este terorist. Dar nu putem exclude nimic. Redactor: Vreți să spuneți că o jumătate de lume a cerut eliberarea unui terorist? De ce îl apară cunoscuți regizori și actori ruși? Serghei Markov: Regizorii ruși care sar în apărarea lui sunt oameni foarte iresponsabili. Le place să se prezinte la festivalurile din străinătate și să se învârtă în societatea liberală.
Acești oameni îl vor critica întotdeauna pe Putin. Politicienii occidentali, care ridică tema Sențov, duc o politică de standarde duble. Pentru ei există teroriști buni și teroriști răi. Occidentul îi sprijină întotdeauna pe oamenii care acționează împotriva “dușmanilor conducătorilor”. Fie că-i vorba de Putin, de Lukașenko sau Assad, Occidentul te va apăra întotdeauna, chiar și dacă vei încălca legea.
Redactor: Experții din Comisia ONU pentru apărarea drepturilor omului au afirmat că procesul lui Sențov nu a corespuns standardelor dreptului internațional. Ei trag semnalul de alarmă că poate muri în închisoare. Aceasta nu va fi o lovitură dată imaginii Rusiei? Serghei Markov: Nimic nu se va întâmpla. Nu va face decât să întărească imaginea Rusiei. Serviciile rusești în general arestează rar persoane acuzate de terorism.
De obicei îi ucid la fața locului. Redactor: Cei aflați la putere la Moscova nu se tem de noi sancțiuni occidentale? Serghei Markov: Rusia a cedat deja destul presiunii sancțiunilor. Armata rusă nu a intrat în Harkov și în Odessa. Până în ziua de azi nu este recunoscută independența republicilor din Donbas. Totul pentru a salva relațiile cu Occidentul. În schimb, în ultimii ani Occidentul s-a convins că sancțiunile funcționează și că Moscova dă înapoi.
Nu poate da înapoi în problema lui Sențov. Redactor: În anturajul președintelui Putin sunt oare oameni care consideră că eliberarea regizorului este mai rentabilă pentru Moscova decât ținerea lui după gratii? Serghei Markov: Bineînțeles că sunt. Oamenii se tem de înăsprirea sancțiunilor și de înrăutățirea relațiilor cu Occidentul. Majoritatea elitelor politice ruse împărtășesc exact această opinie.
Consideră că trebuie să cedeze. Or, structurile de forță, care sunt foarte influente, afirmă că în niciun caz nu trebuie să cedeze presiunii. Personal consider că Moscova deja cedează în problema lui Sențov, deoarece a început să negocieze. Trebuie însă să înțelegem un lucru fundamental: cu cât vom ceda mai mult, cu atât mai mare va fi presiunea exercitată asupra noastră.
preluare RADOR
3
1
