Avântul economic care începuse să se contureze în urmă cu patru ani în estul fost comunist al Europei a început să se disipeze. Creșterea a scăzut în al doilea trimestru, comparativ cu un vârf atins la începutul anului, în Polonia și Cehia, cele mai mari economii ale regiunii, arată noi date publicate marți. Deși Ungaria, România și Slovacia au reușit să aibă creșteri mai rapide, printre obstacolele întâmpinate de ele regăsim costuri mai mari de împrumut, o penurie de muncitori și încetinirea de anul acesta în zona euro, principala lor piață de export, scrie Bloomberg, citat de Rador.
„Tendințele economice încep să prindă direcții divergente în regiune”, declara înainte de publicarea noilor date Jaroslaw Janecki, economist șef pentru Polonia la Societe Generale SA din Varșovia. „Cresc riscurile în ceea ce privește politica comercială a SUA și penuria regională de mână de lucru.”
Deși creșterea mai este încă solidă, țările de la Marea Baltică și până în Balcani încep să vadă primele semne că aceasta a atins deja maximul posibil. Regiunea a evitat în mare măsură tulburările care au cuprins alte piețe în curs de dezvoltare, însă incertitudinea legată de riscurile comerciale erodează treptat cerea pentru unele produse, inclusiv automobile și electronice. Pe de altă parte, presiunile inflaționiste au determinat România și Cehia să-și mărească ratele dobânzii.
Monedele din regiune erau mai puternice în raport cu euro, în condițiile unui recul al unor active mai riscante, întrucât lira turcească și-a mai revenit, pentru prima dată în ultima săptămână. Forintul s-a apreciat cu până la 1,2% comparativ cu euro, iar zlotul a câștigat 0,7% și coroana cehească 0,4%.
- Creșterea PIB-ului polonez a încetinit un pic, la 5,1% comparativ cu anul trecut.
- PIB-ul Cehiei a încetinit la 2,3%, de la 4,2% în primul trimestru. „Industria exportatoare cehă se luptă nu numai cu lipsa de forță de muncă, dar și cu un risc în creștere de slăbire a cererii externe, din cauza amenințării războaielor comerciale”, a declarat Jakub Cervenka, analist la Raiffeisenbank AS din Praga.
- Bulgaria și-a încetinit creșterea economică la 3,4%.
- România, care a mărit rata dobânzii de trei ori în acest an pentru a combate inflația, și-a văzut creșterea urcând un pic, la 4,1%, de la 4%. „Prevedem o creștere pe întreg anul 2018 apropiată de 4%, iar riscurile sunt în general echilibrate”, a declarat Valentin Tătaru, economist pentru România la ING. „Din punctul de vedere al politicii monetare, este de așteptat o reducere ceva mai lentă a gradului de acomodare, ceea ce ar putea menține cheltuielile gospodăriilor la același nivel.”
- Economia Slovaciei a crescut cu 4,1%, comparativ cu 3,6% în primul trimestru.
„Încetinirea graduală a creșterii est-europene a PIB-ului va continua pe parcursul lui 2018 și în 2019”, a apreciat Capital Economics într-o notă remisă prin e-mail. „Inflația și ratele dobânzii mai mari, precum și politica fiscală mai puțin stimulatoare din unele părți ale regiunii, vor frâna probabil cererea internă. Iar cererea mai slabă din zona euro și înmulțirea limitărilor de capacitate vor afecta negativ comerțul net.”
INS, date semnal: Economia a avansat în prima jumătate a anului cu doar 4,0%. Comparativ cu primul trimestru, economia a crescut în trimestrul al II-lea cu 1,4%
În semestrul I 2018, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2017, cu 4,0%, pe seria brută şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier. In trimestrul II 2018, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul intern brut a crescut cu 1,4%.Comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2017, Produsul intern brut în trimestrul II 2018 a înregistrat o creştere cu 4,1%. INS inventariaza evolutia PIB in 5 cicluri: datele semnal, apoi datele provizorii (I), date provizorii (II), date-semidefinitive si in final, dupa circa doi ani, datele definitive. Comunicatul de marți reprezinta datele semnal, urmand ca in 7 septembrie INS sa publice datele provizorii (I), din care vom afla mai multe detalii.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNP) a redus, în prognoza intermediară de vară 2018, creşterea PIB estimată pentru aceest an, de la 6,1% la 5,5%, alături de un curs mediu al monedei euro identic cu cel al variantei de primăvară, de 4,65 lei, precum şi o inflaţie mai mare. Analiștii economici mizează pe o creștere economică cuprinsă în intervalul 4-4.6 % pe întreg anul 2018, în decelerare puternică față de 2017.
Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul II 2018 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, fără a se înregistra modificări semnificative ale indicilor de volum comparativ cu a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul I 2018, publicată în comunicatul de presă nr. 172 din 6 iulie 2018.
Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiţi, a modificării seriilor brute şi a numărului de observaţii disponibile.
Reamintim că Oficiul pentru Statistică Națională (ONS) din Marea Britanie a introdus din iulie un nou model de publicare a produsului intern brut (PIB), arată un comunicat publicat pe site-ul instituției. Practic, Anglia va publica lunar datele privind evoluția economiei (PIB-ul), fiind prima națiune care trece la asemenea metodologie. Această mișcare a fost ca răspuns la recomandările recente ca ONS să depună eforturi pentru estimarea PIB-ului în timp util pentru a ajuta factorii de decizie politică. Datele lunare privind PIB se vor publica la 6 luni de la încheierea lunii.
Cu mai puțin de un an înainte ca Marea Britanie să părăsească UE în mod oficial, statistica britanică a simțit nevoia unei reacții și mai rapide la ceea ce se petrece în timp real în economie, trecând la actualizări de date mai frecvente, lucru care i-ar putea ajuta pe responsabilii politici să reacționeze mai rapid la tendințe, scrie și Quartz.
Metodologia UE privind publicarea PIB prevede transmiterea pe parcursul a 21 luni pentru indicatorii anuali trei versiuni de estimare - provizorii (la 70 de zile), semidefinitive (la 9 luni) şi definitive (la 21 luni) - iar diferenţele între ele sunt inerente şi nu reprezintă erori de calcul.
0
2
