Comisia Europeană a anunţat înăsprirea directivei cu privire la acordarea vizelor, deoarece doreşte să pună sub control şi să limiteze practica unor state UE de a acorda drepturi aferente cetăţeniei unor cetăţeni bogaţi din ţări terţe în schimbul unor investiţii în ţară, trimiţând astfel un mesaj indirect, dar clar, Greciei, scrie ziarul elen Kathimerini, citat de Rador.

Vera JourovaFoto: Agerpres

Vorbind pentru ziarul german "Die Welt", comisarul pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Věra Jourová, îşi exprimă îngrijorarea cu privire la securitatea întregii Uniuni Europene. "Din punctul nostru de vedere, vizele se dau, parţial, unor cetăţeni din ţări terţe care nu au o relaţie reală, ci "fabricată" cu ţara UE în care nu locuiesc o perioadă continuă, cum cere Comisia Europeană", precizează Jourova. "În plus, de pe urma acordării unei vize apare o problemă de securitate pentru UE, pentru că cetăţeanul străin poate să circule liber în tot spaţiul Uniunii. Nu dorim cai troieni în EU", a subliniat ea.

Se reaminteşte că încă din 2014 Parlamentul European a criticat această practică, solicitând Comisiei Europene să verifice dacă este compatibilă cu legislaţia în vigoare şi să elaboreze liniile directoare cu statele-membre. După cum a precizat în luna iunie, în plenul Parlamentului European, vicepreşedintele grupului socialist Tanja Fajon, "acordarea unei vize de aur nu este o chestiune exclusiv naţională, ci şi una europeană. Vorbim despre securitatea zonei Schengen şi a cetăţenilor noştri. Cum pot statele-membre să justifice faptul că, pe de o parte, refuză un sistem unitar de primire a refugiaţilor, dar, pe de altă parte, acordă cetăţenie pentru a proteja potenţiali infractori, fără să ştie măcar caracteristicile lor?".

Trebuie semnalat că în Grecia peste 2.000 de investitori au profitat de programul "viza de aur" până la sfârşitul anului 2017, ceea ce a făcut ca pe piaţa imobiliară să intre mai bine de un miliard de euro. Guvernul grec va extinde programul şi pentru cei care nu investesc în imobile, ci cumpără obligaţiuni ale statului grec sau au depozite la termen de cel puţin 400.000 de euro într-un cont bancar într-o instituţie de creditare elenă.

Ceea ce aşteaptă Comisia Europeană este "ca statele membre să se asigure că vizele nu sunt date unor infractori care pun în pericol securitatea Europei. UE nu trebuie să se transforme într-un refugiu pentru infractori, pentru corupţie şi bani negri. De aceea pe viitor ţările UE vor trebui să examineze mai amănunţit decât până acum ce cetăţeni din ţări terţe depun cerere pentru viză, din ce ţară, ce doresc şi care este sursa de provenienţă a banilor lor" a subliniat Věra Jourová.

Noul sistem anunţat va activa o mai mare răspundere pentru statele membre care vor garanta că cei care primesc viză nu vor afecta negativ Europa. "Trebuie să admitem că pentru unele ţări veniturile din investiţiile acestor oameni reprezintă o contribuţie importantă la economia lor. Personal, nu-mi place deloc argumentul viză în schimbul unor investiţii şi al unor bani", a mai spus Jourová.