S-a făcut un nou pas spre acuzarea influenţei ruseşti în finanţarea campaniei pro-Brexit la referendumul din 2016. Arron Banks, patronul unei companii de asigurări care a donat 8,4 milioane de lire (9,4 milioane de euro) campaniei "Leave EU" dusă de liderul de extrema dreaptă Nigel Farage, a minţit în legătură cu întâlnirile sale de la ambasada Rusiei la Londra şi originea fondurilor sale nu este clară, estimează comisia pentru media din Camera Comunelor într-un raport dat publicităţii duminică, 29 iulie, Potrivit Rador, care citează Le Monde.

HotNews.roFoto: Hotnews

Dl. Banks "pare să vrea să ascundă dimensiunea contractelor sale cu Rusia", în vreme ce autorităţile ruse au discutat cu el despre un proiect de contract privind mine de aur şi diamante, arată documentul. După 18 luni de anchetă, deputaţii n-au descoperit decât "partea vizibilă a icebergului" amestecului rusesc în viaţa politică britanică, estimează Damien Collins, deputatul conservator care conduce comisia.

Dar, a continuat deputatul, "dacă reiese că (dl. Banks) a profitat de relaţiile sale cu ruşii cu care s-a întâlnit pentru contractele sale de afaceri şi că a utilizat aceşti bani pentru a investi în campania pentru Brexit, atunci cred că va fi un caz serios". În plus, dl. Banks se pare că a folosit datele-clienţilor companiei sale de asigurări pentru a ţinti propaganda pentru "Leave EU".

Iniţial, deputaţii urmau să ancheteze în legătură cu proliferarea de "fake news" şi impactul lor asupra democraţiei. Dar dezvăluirile făcute de The Observer despre scandalul Cambridge Analytica privind utilizarea ţintită, în timpul campaniei pentru Brexit, de date luate de pe Facebook şi despre bănuielile de finanţări ruseşti ale unor campanii înşelătoare pentru "Leave EU", i-a determinat să-şi lărgească investigaţiile.

"Fake news" "constituie de acum un pericol pentru democraţia noastră", mai scrie comisia, care propune o înăsprire a legilor destinate să oprească aceste "campanii concertate de dezinformare" ai căror autori rămân anonimi: obligaţia de a identifica orice editor de publicitate politică online şi finanţarea sa, crearea unei taxe pe media de socializare care finanţează un învăţământ şcolar de cultură digitală, creşterea amenzilor care pot fi date de Comisia electorală.

Nerespectarea pauzei electorale

Dar în momentul în care procesul Brexit devine un coşmar politic, dezvăluirea metodelor şi finanţărilor puţin ortodoxe ale partizanilor săi în 2016 capătă o dimensiune deosebită, accentuată de paralela tentantă cu comportamentul politic al lui Donald Trump - apropiat de dnii Banks şi Farage - şi simpatiile sale faţă de Rusia. Campania "Leave EU", cu xenofobie afişată, nu este singura aflată în colimator.

Mai prezentabilă, campania oficială "Vote Leave" condusă de Boris Johnson, fostul primar al Londrei, a fost deja sancţionată de Comisia electorală pentru că a plătit 600.000 de lire sterline unei oficine paralele pentru a ocoli plafonul legal al cheltuielilor de campanie.

Duminică, The Observer a dezvăluit că "Vote Leave" nu a respectat pauza din campanie decisă după uciderea, cu o săptămână înaintea votului, a deputatei laburiste Jo Cox de către un simpatizant al extremei drepte. Dimpotrivă, organizaţia a continuat să-i piseze pe alegătorii ţintiţi cu mesaje sugerând că Turcia este pe punctul de a intra în UE şi că Regatul Unit, dacă rămâne în UE, ar fi invadat de musulmani.

Toate aceste umbre asupra campaniei pentru referendumul din 2016 se acumulează în momentul în care ţara este cufundată în incertitudine în legătură cu viitorul Brexit şi în care îndoiala creşte în rândurile opiniei publice.

Pentru prima dată, potrivit unui sondaj YouGov, o majoritate dintre britanici (51%, adică sub marja de eroare) se declară pentru un nou referendum privind termenii acordului de ieşire care trebuie încheiat în această toamnă.

În acelaşi timp, pentru a-şi arăta fermitatea faţă de cei 27 şi hotărârea de a realiza Brexitul, guvernul dnei May spune că pregăteşte măsuri de salvare (aprovizionarea de urgenţă cu hrană şi medicamente) pentru cazul în care negocierea cu Bruxellesul ar eşua şi ar trebui instituite frontiere vamale, potrivit Le Monde, citat de Rador.