Acordul între UE şi Statele Unite anunţat de Donald Trump şi Jean-Claude Juncker trezeşte speranţe de armistiţiu în conflictul comercial care ameninţă, în primul rând, Berlinul, dar şi întrebări la Paris, care aminteşte de linile sale roşii. Germania, ale cărei excedente comerciale record şi industria auto sunt în colimatorul politicii protecţioniste a preşedintelui american, şi-a exprimat joi satisfacţia, potrivit Rador, care citează La Libre.
Berlinul a considerat "constructiv" rezultatul întâlnirii din ajun dintre Donald Trump şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, potrivit unei purtătoare de cuvânt a cancelarului Angela Merkel, Ulrike Demmer. "Nu numai că ameninţarea cu taxe vamale la automobile este înlăturată, dar am căzut de acord să cooperăm împotriva practicilor comerciale nedrepte şi pentru o reformă a OMC (Organizaţia Mondială a Comerţului)", a reacţionat ministrul german al afacerilor externe, Heiko Maas. Sectorul auto are în Germania circa 800.000 de angajaţi.
Prim-ministrul olandez, Mark Rutte, de asemenea, a "salutat rezultatul pozitiv al discuţiei dintre Juncker şi Trump". "Este foarte important că UE şi Statele Unite cooperează în materie de comerţ şi nu se opun unul altuia", a pledat liderul liberal.
Uşurare şi în mediul de afaceri
"Raţiunea a prevalat (...). Să elimini taxele vamale şi celelalte bariere pentru comerţ şi pentru investiţii este un lucru benefic pentru companii şi pentru cetăţenii de pe ambele maluri ale Atlanticului", a comentat Français Pierre Gattaz, preşedintele organizaţiei patronale europene BusinessEurope.
În schimb, Franţa s-a arătat mai sceptică. Parisul a cerut "clarificări", opunându-se oricărui acord comercial global cu Statele Unite, prin vocea ministrului economiei, Bruno Le Maire, într-un interviu acordat AFP.
Social-democraţii germani nu sunt nici ei convinşi.
Astfel, poziţia de negociere a UE faţă de Washington este "slăbită", a deplâns eurodeputatul SPD Bernd Lange, preşedintele comisiei însărcinate cu comerţul internaţional în Parlamentul European, într-un interviu pentru AFP.
Dl Trump nici nu şi-a retras taxele vamale pe oţel şi aluminiu, nici ameninţarea privind importurile de automobile, a subliniat dl Lange, apreciind că riscul de război comercial rămâne în negocierile viitoare.
Incertitudini
"O negociere comercială bună nu se poate face decât pe baze clare şi nu poate fi făcută sub presiune", a avertizat la rândul lui Bruno Le Maire.
Nu se pune problema, a amintit el, unui acord comercial global SUA-UE, cum amintise secretarul Trezoreriei, Steven Mnuchin, duminica trecută la finalul unei reuniuni a G20 Finanţe de la Buenos Aires.
"Nu vrem să intrăm pe negocierea unui mare acord ale cărui limite le-am văzut cu TTIP, acordul în legătură cu care discuţiile dintre Bruxelles şi administraţia lui Barack Obama eşuaseră în urmă cu doi ani, a avertizat ministrul francez.
El a cerut de asemenea ca agricultura "să rămână în afara câmpului de negocieri", dând asigurări că "Europa nu va face compromisuri cu normele sale".
"Avem norme sanitare, alimentare şi de mediu ridicate şi reguli de producţie de care suntem legaţi pentru că ele garantează protecţia şi securitatea consumatorilor noştri", a insistat el.
În sfârşit, dl. Le Maire a cerut ca "accesul al pieţele publice americane să facă parte din negocieri", considerând că astăzi ele sunt "în bună măsură închise" companiilor europene.
Multe alte puncte rămân în suspensie: dl Juncker a promis să importe în UE mai multă soia şi gaz lichefiat american.
"Or acest lucru nu poate fi ordonat în mod birocratic, trebuie să existe o cerere a pieţii", notează institutul economic german Ifo, cu sediul la Munchen (sudul Germaniei).
Întrebat la conferinţa de presă zilnică de la Comisia Europeană de la Bruxelles, un purtător de cuvânt, Alexander Winterstein, a arătat că "un grup de lucru de foarte înalt nivel" se va apleca asupra dosarelor privind soia şi GNL, recunoscând că nu este în măsură să spună, deocamdată "cum se va face asta în practică". (preluare Rador)
