Suişurile şi coborâşurile dintre Vladimir Putin şi ultimii trei preşedinţi americani

de I.B.     HotNews.ro
Miercuri, 18 iulie 2018, 5:49 Actualitate | Internaţional


Barack Obama si Vladimir Putin, la New York
Foto: Captura Twitter
Luni, președintele rus s-a întâlnit la Helsinki cu Donald Trump, al patrulea președinte american de când a venit la putere în 1999. Niciuna dintre încercările de apropiere dintre Moscova și Washington nu a reușit până acum. Cei doi bărbați s-au văzut deja, dar numai în paralel cu summiturile internaționale. Luni, Vladimir Putin și Donald Trump au avut prima întâlnire bilaterală de la alegerea acestuia din urmă, la sfârșitul anului 2016. În schimb, președintele rus are o bogată experiență bogată de președinți americani de la sosirea lui la Kremlin, pe 31 decembrie 1999, când Bill Clinton se afla la Casa Albă. El s-a întâlnit apoi cu George W. Bush și cu Barack Obama, potrivit Rador, care citează Le Figaro.

● Clinton şi Putin: opoziţie cu privire la nuclear şi la NATO
Vizita lui Bill Clinton în Rusia, pe 6 ianuarie 2000, cu un an înainte de plecarea sa de la Casa Albă și la câteva zile după învestirea lui Vladimir Putin, a reprezentat o ocazie pentru a discuta despre diferențele lor şi deja despre instalarea unui "scut antirachetă" american în Europa. Îngrijorat de riscul proliferării nucleare de către "state necinstite" precum Irakul sau Iranul, Bill Clinton considera atunci că trebuie consolidată securitatea internațională. Vladimir Putin se opunea, spunând că sistemele de interceptare ar slăbi descurajarea nucleară rusească. Un subiect de opoziție care este încă de actualitate între Statele Unite și Rusia.

Un alt subiect de discordie a fost extinderea NATO către Est după căderea URSS, în 1991. Vladimir Putin deja nu vedea cu ochi buni ceea ce el considera a fi o încercuire nejustificată a țării sale, deoarece omologul NATO din Est - Pactul de la Varșovia - nu a supraviețuit sfârșitului Războiului rece.

"Suntem încă în acelaşi punct. Cel mai recent comunicat al NATO menționează încă această abordare deschisă a Ucrainei și a Georgiei", precizează Arnaud Dubien apropo de summitul NATO de săptămâna trecută și de conflictele din 2008 și 2014 de la granițele Rusiei.

● Bush şi Putin: oamenii se înţeleg, dar divergenţele rămân
Alegerea lui George W. Bush a reprezentat ocazia unui nou început. După atentatele din 11 septembrie 2001, Vladimir Putin a fost primul șef de stat care l-a sunat pe omologul său american pentru a-și oferi sprijinul. Pentru președintele rus, aceasta a fost şi o oportunitate de a reaminti că, odată cu războiul din Cecenia, el a fost primul care a arătat degetul spre pericolul islamist. După decizia Statelor Unite de a interveni în Afganistan, "Vladimir Putin a dat verde - împotriva opiniei anturajului său - instalării bazelor americane în Asia Centrală", explică Arnaud Dubien, directorul Observatorului franco-rus. Pe 25 ianuarie 2000, președintele rus ţine un discurs în Bundestag, în care solicită să se dea pagina Războiului rece, dar amintește dorința sa de a fi consultată Rusia cu privire la problemele de securitate internațională.

"Relația dintre Putin și Bush este povestea unei oportunități pierdute", precizează Arnaud Dubien. Luna de miere dintre cei doi nu durat un an. Încă din decembrie 2001, americanii au ieșit în mod unilateral din Tratatul Anti-Balistic din 1972 (ABM), care limita desfășurarea "scuturilor antirachetă". "George W. Bush considera că Războiul rece s-a terminat și că tratatele din acea epocă erau depășite. În mod clar a existat multă rea-credință", decriptează Arnaud Dubien. Această decizie americană simbolizează tensiunea care va continua să crească între Moscova și Washington. Din 2003, Rusia se află în tabăra Germaniei și a Franței pentru a se opune războiului american din Irak. În discursul său de la München, din 2007, Vladimir Putin denunță imperialismul american: "Statele Unite ale Americii ies din granițele naționale în toate zonele și acest lucru este foarte periculos, nimeni nu se mai simte în siguranţă pentru că nimeni nu mai poate găsi refugiu în spatele dreptului internațional".

În pofida acestor diferențe fundamentale pe care nu le vor rezolva în timp, cei doi bărbați mențin relații bune la nivel personal. Încă din 2001, George W. Bush a spus despre omologul său rus: "Am reușit să-i percep sufletul: acela al unui om profund dedicat țării sale și intereselor țării sale". În stațiunea rusă Soci, în 2008, George W. Bush declara din nou: "Aceasta este ultima noastră întâlnire ca președinți, nu va fi ultima noastră întâlnire ca oameni. Și este puțin nostalgic". "Relația noastră a fost mereu plină de satisfacții", a subliniat atunci şi Vladimir Putin, adăugând: "Am apreciat mereu onestitatea și deschiderea sa, disponibilitatea lui atunci când este vorba de a-i asculta pe ceilalţi".

● Obama şi Putin: eşecul "resetării" relaţiilor şi creşterea tensiunilor
În timpul campaniei sale, Barack Obama îşi dorea să se ocupe de relațiile cu Rusia pentru a le relua pe o bază nouă, ceea ce el a numit politica de "resetare". Candidatul democrat ironiza atunci remarcile anti-ruse ale adversarului său republican, John McCain, pe care îl acuza că nu a ieșit din Războiul rece. "A fost o încercare de bună credință a lui Obama. Dar nu a funcționat, în principal din cauza inerției și scepticismului elitelor americane", analizează Arnaud Dubien, care totuși ia act de gafele ambelor părți. Pe partea americană, "Barack Obama a greșit să-l ignore pe Vladimir Putin (atunci prim-ministru, ed) în timpul vizitei sale din 2009 și să parieze pe președintele Dmitri Medvedev. Pe partea rusă, a fost prea mult de așteptat, ceea ce nu putea decât să fie dezamăgitor", continuă cercetătorul, care conchide:" Trenul a trecut. Fără a o spune explicit, rușii o regretă astăzi. În fond, Obama era cel mai bine intenţionat faţă de Rusia după George Bush Sr."

Intervenția NATO în Libia în 2011, care a condus la căderea lui Muammar Gaddafi, a fost foarte prost percepută de ruși. După întoarcerea lui Vladimir Putin la președinția rusă în 2012, relațiile ruso-americane se înveninează brutal odată cu criza din Ucraina și cu anexarea Crimeei, în 2014, și cu războiul din Siria, unde Moscova îl sprijină cu orice preț pe aliatul său, Bashar al-Assad, înainte de a interveni militar în septembrie 2015. "Din 1991, a existat o cerere implicită a rușilor - ca preeminenţa lor în toată fosta Uniune Sovietică să fie recunoscută. Chiar dacă afişa mereu un zâmbet, Barack Obama a rămas în politica anticomunistă de "izolare" rezultată din Războiul rece, notează Arnaud Dubien.

● Trump şi Putin: la ce să ne aşteptăm?
Cu Bush și Obama, apare o constantă: cei doi președinți și-au început mandatul, dorind să stabilească o apropiere cu Rusia, aceasta din urmă primind mai degrabă favorabil această perspectivă. Dar, în ambele cazuri, această politică de deschidere a fost spulberată. Astfel, de aproape douăzeci de ani, de când Vladimir Putin conduce Rusia, relațiile dintre cei doi giganți ai Războiului rece s-au înrăutățit. Donald Trump a fost ales într-o linie pe care adversarii sale au descris-o drept "pro-rusă" , candidatul Republican laudând în mod regulat calitățile lui Vladimir Putin.

"Relația este chiar mai dificilă astăzi decât în ​​perioada lui Obama. Acest lucru nu este din cauza lui Trump, ci mai mult a Congresului și a Departamentului de Stat - unii vor vorbi despre starea profundă a Statelor Unite", decriptează directorul Observatorului franco-rus, care crede că "președintele SUA încă dorește această relație bună". "El încă mai are ieşiri regulate care șocază establishmentul american. Frica lor este că el va face o înțelegere cu Putin, la fel ca și cu Kim Jong-un", continuă Arnaud Dubien, care reamintește că Congresul a adoptat o lege care" limitează puterile președintelui SUA prin eliminarea puterii de a ridica sancțiunile împotriva Rusiei", pe care parlamentarii americani chiar le-au crescut în 2017.

Având în vedere relațiile dintre președinții americani și Vladimir Putin și particularitățile președintelui Trump, "rușii nu se așteaptă la minuni de la această întâlnire", spune Arnaud Dubien, care conchide: "Ei fac analiza că Trump este ostaticul establishmentului  de la Washington. Ancheta procurorului Mueller asupra cazului rus nu s-a terminat, iar alegerile intermediare nu au avut încă loc. Trump nu poate face nimic. Dacă face prea multe, din contră, el poate provoca și mai multă isterie între Moscova și Washington".



















1252 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă