După doi ani și jumătate de discuții, Knessetul va vota săptămâna aceasta așa-zisa „Lege Facebook”. Inițiatorii legii, ministrul justiției Ayelet Shaked și ministrul securității publice Gilad Erdan, vor ca arsenalul antitero al guvernului să includă și capacitatea de a cenzura internetul și de a avea acces rapid în vederea ștergerii de conținut de pe rețelele sociale. Legea ar conferi poliției și procuraturii puterea de a obține ordine judecătorești care să dispună furnizorilor de conținuturi (cum ar fi Google, Facebook ori Twitter) să șteargă conținuturi ce constituie infracțiuni, de la insultarea unui funcționar public și până la fraudă, chiar și în absența unui pericol iminent - sau de oricare alt fel - la adresa vieții umane, scrie Haaretz, citat de Rador.
Conform legii, tot ce va fi necesar pentru emiterea unui ordin de ștergere de conținut de pe internet va fi ca un judecător districtual să fie convins [de către poliție sau parchet] că publicarea respectivului conținut presupune un pericol concret la adresa securității personale sau naționale, a economiei naționale ori a infrastructurii vitale și, în consecință, constituie o infracțiune. Însă „securitatea publică” are o definiție extrem de generală, care poate fi exploatată pentru orice: intră la această categorie și un pichet de protest sau o manifestație neautorizată? Cu siguranță există în guvern o mulțime de oameni care cred că postările de pe internet ale B’Tselem sau Breaking the Silence [asociații pentru apărarea drepturilor omului - n.trad.] fac rău țării. Shaked și Erdan și-au aranjat pentru ei o unealtă cu care pot reduce la tăcere pe oricine nu le este pe plac.
Pentru a se determina că s-a comis o infracțiune trebuie întreprinsă o investigație. Însă cerința ca un conținut să fie șters imediat nu permite desfășurarea unei astfel de investigații. Mai mult, legea stipulează că, atunci când ia o decizie, judecătorul poate lua în considerare probe care nu sunt admisibile în instanță. Legea va transforma autoritățile în cenzori ai internetului și le va conferi abilitatea de a prezenta judecătorului exclusiv propria argumentație, bazată pe probe secrete, dar și pe probe inadmisibile în instanță.
Nici o țară democratică nu are o asemenea lege. Țări precum Franța, Marea Britanie și Germania au adoptat legi pentru a gestiona incitarea la terorism, publicarea de materiale promovând ura și infracțiuni grave pe internet, precum pornografia infantilă și pedofilia. Aceste țări și-au concentrat legislația pe infracțiuni care reprezintă un pericol iminent pentru viața umană. Israelul este unica țară ai cărei oficiali aleși vor să gestioneze unilateral toate violările codului penal.
Internetul a fost făcut pentru a fi liber și, de trei decenii deja, îi ajută pe oameni să-și exprime opiniile. Cu cei care îl exploatează postând conținut ce pune viața în pericol trebuie luptat, însă violarea intimității sau afectarea securității naționale nu sunt totuna cu insultarea unui funcționar public. Actuala formă a legii ar administra o lovitură letală libertății de exprimare și nu are ce căuta într-o țară democratică, potrivit editorialului Haaretz.
