O femeie din Germania, care ar fi pe jumătate româncă, a fost condamnată, miercuri, la închisoare pe viață pentru rolul său în uciderea a 10 oameni în timpul unei campanii pline de violență condusă de un grup neonazist, relatează Reuters.
Înalta Curte Regională din Munchen a decis că Beate Zschaepe a făcut parte din Subterana național-socialistă (NSU), grupul care a omorât opt turci, un grec și o polițistă de origine germană.
Zschaepe a negat că a luat parte la crime împreună cu cei doi bărbați, Uwe Boehnhardt and Uwe Mundlos, care s-au sinucis în 2011 când poliția a descoperit gruparea din întâmplare.
În timpul procesului, aceasta a spus prin avocatul său că s-a simțit moral vinovată pentru că nu i-a oprit pe cei doi bărbați.
Sentințele au fost date după mai bine de cinci ani de la începerea procesului NSU. Pe lângă Zschäpe, condamnată la detenție pe viață și în urmă stabilirii, de către instanța de judecată, a „deosebitei gravități a faptei“, alți patru acuzați primesc condamnări la închisoare.Ralf Wohlleben este condamnat la 10 ani de detenție (pentru acuzatia de procurare a unei arme care apare ca probă în proces).
Alți trei acuzați primesc condamnări, după cum urmeazăȘ André Eminger (doi ani și șase luni, acum fiind eliberat din arest), Holger Gerlach (trei ani) și Carsten Schultze (trei ani detenție pentru minori). Sentințele nu sunt definitive, avocații lui Beate Zschäpe declarând că vor face recurs.
Atacurile grupului Subterana național-socialistă (National Socialist Underground) sunt considerate cele mai violente actecu motivație rasistă de la cele 34 de crime ale Facțiunii Armata Roșie din 1991.
Săptămâna trecută, Zschaepe a spus în fața Curții că nu știe cum au fost alese victimele și că nu a știut amploarea crimelor până în momentul în care s-a predat poliției.
Uwe Mundlos, Uwe Bohnhardt au fost găsiți morți într-o rulotă în noiembrie 2011, după ce poliția a fost alertată în urma unei spargeri de bancă. Beate Zschape s-a predat la trei zile dupa ce casa în care locuise a fost aruncată in aer, în urma unei explozii provocate.
Înainte de procesul-mamut, despre Beate Zschape au aparut informatii în presa germană ca ar fi, dupa tată, pe jumatate româncă.
Pe jumătate româncă?
Premergător procesului, a fost întocmit raportul psihiatric al Beatei Zschaepe, în care s-a constatat că această nu poate fi încadrată ca iresponsabilă din punct de vedere psihic pentru faptele care i se impută. În cadrul acestui demers, a fost analizată și biografia acuzatei, care ar putea constitui un puternic factor motivațional. "De la începutul vieții, Beatei Zschape i-a fost transmis sentimentul că nu este dorită", scrie Die Zeit într-un dosar jurnalistic de caz apărut în 2012 la paragraful intitulat "Beate Zschape e probabil pe jumătate româncă".
Publicația relatează despre nașterea Beatei, din 2 ianuarie 1975. Mama acesteia, Annerose A. (n.r. Apel) avea pe atunci 22 de ani și locuia în Jena, în fostul RGD. Pentru naștere, venise că într-un fel de vacanță din România, unde studia stomatologia. Nevrând să-și piardă locul de studii, Annerose și-a lăsat bebelușul de două săptămâni în grijă bunicii, la Jena. Apoi s-a reîntors la facultate. Însă se pare că mai avea un motiv: "La București o aștepta cineva. Paralel cu prietenul german, Annerose A. avea un iubit român. Acest coleg de studenție ar fi tatăl Beatei, după cum ar fi spus mama acesteia, Oficiului de Criminalistică, într-o anchetă de martor. Acesta însă nu și-ar fi recunoscut paternitatea, până la moartea să din anul 2000".
Zeit.de n-a obținut declarații directe nici de la Beate Zschaepe, aflată în arest preventiv la momentul respectiv, nici de la mama acesteia. Un scurt interviu a obținut însă de la tatăl vitreg al Beatei, care ar fi spus că nu înțelege cum Annerose și-a putut neglija astfel copilul, la începutul vieții acestuia. După ce Annerose s-a întors din România, relația cu soțul german s-ar fi stricat. Acesta ar fi alungat-o din casă, apoi au divorțat. Ulterior mama s-ar mai fi recăsătorit, însă doar pentru trei ani. Beate a fost, în general, un "Omakind", adică un copil crescut de bunica. În primii trei ani, ar fi avut trei nume de familie: întâi pe al mamei, apoi pe al tatălui vitreg, iar apoi pe cel al celui de-al doilea soț al mamei, adică Zschaepe.
"Beate Zschape, femeia care, că adultă, va subordona totul urii față de străini, este probabil pe jumătate româncă. După tot ce se știe până acum despre ea, și-ar fi știut originea" , se comentează în dosarul din Zeit online, într-un mod oarecum insinuant.
Informația referitoare la tatăl român al lui Beate Zschaepe este reluată de Bild.de, într-un articol semnat de Kayhan Ozgenic și Olaf Wilke, din 1 mai 2013: "Tatăl, un român pe care Annerose Zschape l-a cunoscut la studii, nu s-ar fi arătat niciodată interesat de fiica și nici n-a avut contact cu această, după cum arată rezultatele anchetei", scriu autorii de la Bild.de.
Citește și:
Teroarea bruna si celula neo-nazista din Zwickau
Politia germana, intre demiteri la varf si scandalul legat de Ku-Klux-Klan
0
3
