"Cererile pentru dreptul la azil pe teritoriul UE trebuie anulate". Austria asigură de nouă zile preşedinţia UE şi face presiuni pentru promovarea unei linii dure asupra gestionării crizei migranţilor. Nu este suficientă "sigilarea" graniţelor pentru a bloca orice debarcare sau sosire necontrolată, potrivit La Stampa, citat de Rador.
În curând, dacă va fi aprobat planul de nouă pagini ilustrat săptămâna trecută la Viena, la reuniunea funcţionarilor COSI (Comitetul de Cooperare în Securitatea Internă al Consiliului European), va fi posibil să se prezinte orice cerere de azil în ţările noastre. O revoluţie radicală, care ar elimina formalităţile aflate în vigoare de decenii, reglementate de Convenţia de la Geneva: persoanele care fug din ţara lor din motive de persecuţie politică, rasă sau religie şi ajung într-o ţară sigură, au dreptul să ceară protecţie în ţara respectivă.
Suntem în pragul summit-ului miniştrilor de interne de la Innsbruck, pe 11 şi 12 iulie, iar guvernul Kurz aduce la masa negocierilor un document exploziv, menit să schimbe complet procedurile de primire a migranţilor. "Este numai o bază de discuţii", afirmă purtătorul de cuvânt al cancelariei, Peter Launsky -Tieffenthal. Documentul secret al Vienei, publicat de săptămânalul "Profil", a stârnit polemici interne, trezind opoziţia somnolentă: "Astfel se încalcă Convenţia de la Geneva", spun social-democraţii din SPÖ.
Documentul a fost propus de anturajul lui Herbert Kickl, ministru de interne al dreptei austriece (FPÖ). El are drept obiectiv o schimbare de procedură, care este motivată astfel: criza migranţilor din 2015 a arătat în mod dramatic limitele actualului sistem de cereri de azil, spun cei de la Viena. Totodată, "nu migranţii care sosesc în ţările noastre au cea mai mare nevoie de protecţie, ci numai cei care îşi pot permite să îi plătească pe traficanţi", alimentând "turismul azilului", exploatat de extremişti şi de terorişti".
Prin urmare, potrivit Vienei, cine poate intra? Statele UE ar trebui să decidă fiecare câte persoane să primească. În taberele create în afara teritoriului Uniunii Europene, organizaţiile internaţionale precum UNHCR sau IOM ar trebui să identifice persoanele care au într-adevăr nevoie de protecţie, la cererea fiecărei ţări UE. Fiecare stat membru UE va putea stabili numărul der migranţi cărora să le acorde azil. Trebuie spus că, în privinţa posibilităţii de a ridica centre de primire în Africa, există o incertitudine totală, pentru că multe state africane au refuzat să găzduiască centre de migranţi şi pentru că Consiliul European din 28 iunie a exclus posibilitatea. Or, Viena foloseşte tocmai acest argument pentru a se apăra: "Este un document pentru funcţionari, a fost în parte depăşit de deciziile celor 28 de state", spune purtătorul de cuvânt al guvernului.
Două categorii de migranţi ar putea depune cereri de azil: "Cei care respectă principiile, drepturile şi libertăţile fundamentale ale UE". Dar e o cerere aparent în contrast cu Convenţia de la Geneva din 1951: printre îndatoririle solicitantului este şi aceea de a se conforma legilor ţării care îl găzduieşte. Ar fi acceptaţi şi migranţii care "fug dintr-o ţară vecină UE", sau din ţări îndepărtate, dar "dacă nu găsesc adăpost în nicio ţară terţă sau în ţara UE în care au intrat pentru prima oară". Afganii, irakienii, sirienii, eritreenii şi somalezii care, potrivit sistemului actual, ar avea acum şansa să li se aprobe cererea de azil, ar fi astfel cu toţii respinşi la frontierele externe.
0
0
