De ce este imigraţia o problemă stringentă?
Noul ministru de interne al Italiei, Matteo Salvini, politician de extremă dreaptă, a adus problema imigraţiei pe masa dezbaterilor din Uniunea Europeană după ce a refuzat să permită vasului de salvare Aquarius să ancoreze într-un port italian şi a declarat că nu va mai accepta noi migranţi în Italia. Un al doilea motiv este presiunea politică din Germania, unde cancelarul german, Angela Merkel, se confruntă cu provocări dure din partea propriului ministru de interne, Horst Seehofer, lider al partidului Uniunea Creştin-Socială (CSU), partener de coaliţie al cancelarului german. Horst Seehofer i-a dat un ultimatum cancelarului Merkel pentru găsirea unei soluţii în privinţa imigraţiei, criticând politica "uşilor deschise" dusă de Angela Merkel. Germania este una dintre destinaţiile preferate ale migranţilor care ajung în Europa. În mod evident, deci, ridicarea partidelor de extremă dreaptă împinge migraţia pe agenda principală a UE, deşi numărul migranţilor care ajung în Europa a scăzut radical de anul trecut.
Care sunt posibilele răspunsuri?
Mulţi sunt în prezent de acord cu închiderea graniţelor în faţa potenţialilor refugiaţi, externalizând astfel problema migraţiei către alte ţări, în acelaşi fel cum au făcut şi cu Turcia, Libia şi alte state africane. Dacă ţinem cont că Austria, care are un guvern ferm anti-imigraţie, va prelua următoarea preşedinţie rotativă a Consiliului European, nu ne putem aştepta curând la modificări pe agenda priorităţilor UE. Lucrurile se complică şi mai mult dacă vorbim de deplasarea solicitanţilor de azil în interiorul UE, dacă vorbim de necesitatea reformării Reglementării Dublin privind solicitarea de azil sau reformarea Sistemului comun european de acordare a azilului, unde persistă diferenţe mari între statele membre.
Care ţări sunt de care parte?
Spania, Malta, dar în special Grecia şi Italia sunt în fruntea rutei de migraţie şi au exercitat îndelung presiuni pentru reformarea Reglementării Dublin, care stipulează că prima ţară de intrare pentru migrant trebuie să soluţioneze şi cererea de azil. Această reglementare, afirmă grupul de ţări, aşează o povară suplimentară pe umerii lor. Dar acest lucru nu înseamnă că aceste ţări sunt de acord unele cu altele, sau că sunt împotriva altor state. Am văzut lucrul ăsta atunci când Spania a primit cu braţele deschise vasul Aquarius, după ce Italia i-a refuzat intrarea în porturile sale. Italia este de părere că migranţii trebuie împărţiţi între statele membre, poziţie cu care Germania este de acord. Dar alte ţări, precum Austria, Ungaria, Polonia, Republica Cehia şi Slovacia nici nu vor să audă de aşa ceva. Pe de altă parte Franţa, Germania şi Spania sunt de acord că sistemul privind migraţia trebuie "reparat", dar asta trebuie să fie o soluţie comună europeană, adică să se implice toate statele membre. Cele trei state vor ca refugiaţii să fie recunoscuţi în întreaga Europă, dar Franţa, în particular, nu este doritoare să-şi deschidă larg uşile, aşa cum am văzut după tăcerea ei faţă de incidentul Aquarius, şi asta pentru că populismul de extremă dreaptă este în creştere în întreaga Europă.
Cum văd cetăţenii europeni problema imigraţiei?
Potrivit unui sondaj de opinie, 7 din 10 italieni sprijină politica lui Matteo Salvini privind migraţia. Dar aproximativ acelaşi procent de germani sprijină poziţia cancelarului Angela Merkel, care susţine că statele membre ale UE trebuie să găsească împreună o soluţie - lucru care ar putea fi citit şi invers, adică germanii doresc ca şi alte state UE să facă mai mult pentru a uşura povara de pe umerii Germaniei în ce priveşte migraţia. În Franţa, aproape 60% dintre locuitori se opun primirii de migranţi din Italia şi Grecia, şi peste 60% sunt de acord că Aquarius nu ar fi trebuit să ancoreze în vreun port francez.
În concluzie, în timp ce ne aşteptăm ca ţări precum Franţa, Germania, Spania şi în general guvernele pro-UE să se alieze împotriva Grupului Vişegrad, de exemplu, care este în mod vădit ostil faţă de refugiaţi şi migranţi, până la urmă toate statele membre ale UE se vor gândi în primul rând la interesul lor naţional, dorind să combată migraţia ilegală şi să externalizeze procesarea cererilor de azil.
- articol Euronews (preluare Rador)
1
3
