În mod neașteptat, Barcelona vede turismul, nu migrațiile, ca pe o amenințare, în condițiile în care atât numărul turiștilor cât și al imigranților a crescut destul de mult în ultimii ani, potrivitThe Guardian.
La începutul anului trecut, aproximativ 150 000 de persoane din Barcelona au cerut guvernului spaniol să accepte mai mulți refugiați în țară. La puțin timp după aceea, mesaje că "Turiștii să plece acasă, refugiații sunt bineveniți" au început să apară pe zidurile orașului. În curând orașul a fost inundat de protestatari marșând în spatele sloganurilor "Barcelona nu este de vânzare" și "Nu vom fi alungați".
Ceea ce presa spaniolă numea turismofobie s-a împrăștiat vara trecută în mai multe orașe europene și s-a materializat în proteste și măsuri luate împotriva invaziei vizitatorilor în Veneția, Roma, Amsterdam, Florența, Berlin, Lisabona, Palma de Mallorca și în alte părți ale Europei.
Dar, spre deosebire de celelalte orașe care au întors populația împotriva turiștilor, Barcelona a început să primească mai mulți refugiați. Când a apărut vestea, în urmă cu două săptămâni, că o navă de salvare care transportă 629 de migranți a fost adusă în Mediterană, primarul Ada Colau a fost printre primii care au dorit să îi primească și să le ofere un loc sigur în care să trăiască.
Potrivit lui Paolo Giaccaria, un cercetător de la Universitatea din Torino, cazul Barcelonei "stabilește o legătură între două tipuri de mobilitate care sunt în contradicție: turismul nordic și migrația sudică." Migrația a schimbat orașul, dar turismul îl destabilizează - și chiar și oamenii din industrie sunt de acord că nu poate continuă așa.
În 1990, orașul a primit 1,7 milioane de turiști. Anul trecut cifra a fost de 32 de milioane - de aproximativ 20 de ori mai mult decât populația rezidentă. Volumul mare de vizitatori ridică chiriile, împinge locuitorii afară din cartiere și copleșește spațiul public.
17
19
