Până marți seara, 1,44 milioane de turci cu drept de vot din Germania și-au putut exprima opțiunea politică la urne. După vot, multe lucruri se vor schimbă în Turcia, iar reforma constituțională va intra în vigoare.
Aceasta înseamnă prerogative sporite pentru președintele țării, iar acesta vrea cu tărie să fie președintele în funcție, Recep Tayyip Erdogan. Dar votul diasporei turce din Germania și din alte țări poate înclina balanța semnificativ, mai ales că victoria pare a fi „sigură” doar la un post TV turcesc, care a anunțat-o prematur. Chiar și probabilitatea unei coaliții de guvernare e relativ ridicată.
- Erdoganismul turcilor-nemți
Sunt însă turcii din Germania chiar atât de anti-erdoganisti? Sunt ei atât de fixați pe anume valori democratice, între care împărțirea puterii între președinte și executiv? Se pare că nu, deoarece votul lor la referendumul pentru schimbarea Constituției, din primăvara anului trecut, a relevat un surprinzător conservatorism și o obsesie pentru „tătucul protector”, chiar dacă acesta se comportă ca un potențial dictator.
Este adevărat în Germania s-a făcut lobby puternic pentru măsurile inițiate de Erdogan, iar presiunile electorale venite din partea Ankarei au făcut, la acel moment, ca tensiunea germano-turcă să urce la maximum. E un lucru despre care am relatat în 2017 în mod repetat și în detaliu, spre exemplu în articolul „Dihonia germano-turcă pe referendum trece la un nivel superior, după acuzația lui Erdogan de "practici naziste" la adresa autorităților germane“.
Afirmația cu „practicile naziste“ a fost făcută la o reuniune a Kadem, organizație pro-regim a femeilor din Turcia, în preajma zilei de 8 Martie 2017, scontandu-se pe influențarea electoratului feminin. În continuare, Erdogan și partidul sau AKP (Partidul Justiţiei şi Dezvoltării) au insistat să mute o parte din campania pentru referendum pe teritoriul Germaniei, țară în care locuiesc peste trei milioane de turci, dintre care peste 1,4 milioane cu drept de vot.
Iar aceștia chiar pot face diferența, dacă sunt bine struniți în direcția dorită. Începând cu anul 2011, și turcii din diaspora pot participa la vot în deciziile politice din Turcia, adică la alegeri și referendumuri.
La referendumul din aprilie 2017 s-ar părea că erdoganismul a învins, o mică majoritate a alegătorilor turci votând în favoarea amendamentului constituțional. În momentul de față, unele modificări sunt deja în vigoare, dar schimbarea sistemului politic nu va avea loc decât ulterior alegerilor din 24 iunie 2018, sau unui al doilea eventual tur de scrutin, pe 8 iulie.
- Președintele premier
Potrivit aprecierilor avocaților constituționali, va avea loc o schimbare semnificativă a raportului de forțe între președinție și executiv. Consiliul de Miniștri, până în prezent responsabil de liniile directoare ale politicii turce nu mai este, pe viitor, în fruntea executivului. Acest rol este preluat de președinte, care va putea să înființeze sau să desființeze ministere.
Președintele țării poate, de asemenea, dizolva Parlamentul în mod independent și declanșa noi alegeri. Și Parlamentul are posibilitatea de a iniția noi alegeri, însă pentru această necesită o majoritate de trei cincimi. Erdogan deține în prezent funcția de președinte. Pentru a o păstra, el are nevoie de majoritatea absolută, în alegeri. Sondajele nu arată, ca și cum aceasta ar fi garantată.
Muharrem Ince este cotat drept cel mai promițător adversar. El este candidatul Alianței Națiunii, din care fac parte Partidul Republican al Poporului (CHP, laic), nou- înființatul Partid Bun (IYI, naţionalist, liberal, conservator, laic) şi micul Partid al Fericirii (SP, islamist). În cursa se află și Meral Akșener, candidat al Partidului IYI, cu o ofertă deosebit de atrăgătoare pentru electoratul conservator și naționalist.
Candidații rivali lui Erdogan au un lucru în comun: ei au anunțat că intenționează să „inverseze” reforma constituțională. În opinia lor, noul sistem nu este democratic. Însă pentru a face această „reformă a reformei”, unul dintre ei ar trebui să fie ales în funcția de Președinte, lucru cu sorți de izbândă relativ mici.
- Votul turcilor din diaspora
Marți seara, în 19 iunie, votul în diaspora turcă s-a încheiat. La alegerile prezidențiale și parlamentare din Turcia, participarea turcilor din Germania a atins un record: 717.992 (49,74%) dintre cei 1.443.585 alegători înregistrați în Germania au ieșit la urne în țara de rezidență.
Secțiile de votare create de cele 13 consulate turcești din Germania s-au închis marți, la ora 21.00. Turcii cu domiciliul în străinătate pot totuși să voteze până în ziua alegerilor, duminică 24 iunie, la punctele de trecere a frontierei în porturile și aeroporturile din Turcia.
Alegerile prezidențiale și parlamentare din această duminică reprezintă al cincilea vot care permite turcilor rezidenți în alte țări, să voteze în străinătate. De data aceasta, votarea a fost posibilă în 60 de țări din afara Turciei. În Germania, votul turcilor „diasporeni” a avut loc între 7 și 19 iunie.
În Austria, participarea la vot a fost de 51,82%, 55.273 din cei 106.657 de alegători înregistrați acolo au votat. În Elveția, cota a fost de 56,70%, iar 56.096 din cei 98.929 de alegători eligibili și-au exercitat drepturile de vot. La nivel mondial, rata de participare a fost, până la sfârșitul alegerilor în străinătate, de 48,8 la sută, ușor mai mare decât la referendumul din aprilie 2017 (47,9 %).
În cazul unui rezultat strâns, voturile celor peste trei milioane de turci din diaspora ar putea fi decisive. Buletinele de vot sunt numărate în Turcia, iar rezultatele votului din străinătate vor fi anunțate împreună cu cele din Turcia.
0
1
