Ministrul Italian de Interne consideră, într-un interviu pentru săptămânalul german der Spiegel, că însăși existența Uniunii Europene este în joc, în momentul unor aspre dispute legate de migranți între liderii europeni, scrie AFP.

Matteo SalviniFoto: Agerpres/EPA

"În anul viitor se va decide dacă Europa unificată va continua sau nu să existe", a afirmat Matteo Salvini, care conduce și Liga (extrema dreapta) în interviul care va fi publicat integral sâmbătă.

Negocierile bugetare europene și euroalegerile care vor avea loc în 2019 vor determina "dacă toate acestea au încă un sens", potrivit extraselor din interviu publicate vineri.

Italia, țară care, după venirea la putere a unei coaliții guvernamentale populiste și de extremă dreapta, are dispute puternice cu partenerii săi europeni privind găzduirea migranților, "nu mai poate lua în sarcină nici măcar un singur" migrant în plus, a subliniat el.

"Dimpotrivă, vrem să mai dăm unii", a adăugat acesta.

Roma dorește o mai bună repartiție a solicitanților de azil în întreaga UE, în condițiile în care este una dintre principalele țări de sosire. Ea se lovește însă de opoziția a numeroase alte țări, în special din estul continentului.

Pe de altă parte, ministrul german de Interne, Horst Seehofer, amenință să trimită toți migranții veniți la granițele sale înapoi în țara în care s-au înregistrat prima oară. Italia - principala vizată.

Acesta s-a lansat și el într-o dispută cu Angela Merkel, în condițiile în care cancelarul dorește o soluție europeană la criză. Criza de la Berlin amenință chiar supraviețuirea politică a cancelarului.

Angela Merkel nu vede o soluție la summitul UE

Angela Merkel a exclus vineri ajungerea la o "soluție" europeană asupra migranților la summitul UE din 28 și 29 iunie.

"Știm că nu va fi o soluție la nivelul celor 28 de state membre pentru un pachet de ansamblu asupra chestiunii migranților", a declarat cancelarul, în cadrul unei vizite în Liban.

Aceasta a insistat asupra necesității de a găsi mai degrabă "acorduri bilaterale, trilaterale și multilaterale" în cadrul mini-summitului dedicat acestei chestiuni și care este organizat duminică.

Cancelarul a notat în special situația unor țări precum Italia, Grecia sau Bulgaria, care, din cauza poziționării geografice, sunt primele vizate de migranți.

"Evident că nu toate țările vor fi afectate de aceeași manieră", a arătat ea.

"Duminică va fi ocazia unui prim schimb cu statele în discuție", a continuat Angela Merkel, care a arătat că va fi vorba de o reuniune de lucru și nu va fi urmată de o declarație comună finală.

Până atunci, mini-summit european, fără Grupul de la Vișegrad

Comisia Europeană a anunțat vineri că cel puțin 16 țări "au semnalat" intenția de a participa la mini-summitul de duminică.

Întâlnirea, care a prins contur la summitul franco-german de la Meseberg, urma să reunească în primă etapă 8 țări: Franța, Germania, Italia, Spania, Austria, Bulgaria, Grecia și Malta.

Alți 8 lideri europeni și-au manifestat ulterior dorința de a participa: Belgia, Olanda, Luxemburg, Danemarca, Suedia, Finlanda, Slovenia și Croația, potrivit lui Alexander Winterstein, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Invitația rămâne deschisă. Dar țările Grupului de la Vișegrad (Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia), favorabile unei linii dure în privința migrației, au exclusi participarea la acest rendez-vous.