Analiză NY Times: Putin vede o deschidere în furia Europei împotriva lui Trump

de Ionut Baias     HotNews.ro
Joi, 7 iunie 2018, 1:11 Actualitate | Internaţional


Vladimir Putin
Foto: en.kremlin.ru
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ajuns în Austria marţi, sesizând o ocazie aproape inimaginabilă doar cu câteva luni în urmă: de a actualiza relaţiile reci cu Uniunea Europeană, înfuriată pe preşedintele Trump pentru o serie de probleme, de la climat la Iran şi, cel mai recent, la tarife şi comerţ.

Nu contează că Putin a fost până de curând practic un paria în Europa, după intervenţiile sale militare în Ucraina, Crimeea şi Siria; după amestecul în alegerile europene şi strădaniile de a incita revolte populiste de dreapta pe tot cuprinsul continentului, după poluarea mediului politic cu ştiri false şi după presupusa otrăvire a fostului spion rus şi a fiicei sale în Marea Britanie, acuzaţii negate de Rusia. Putin câştigă acum o considerabilă atractivitate, prezentându-se ca un prieten şi partener comercial de nădejde pentru Europa, în timp ce administraţia Trump îşi tratează cei mai apropiaţi aliaţi de aici ca pe nişte competitori strategici şi economici, potrivit unei analize NY Times, citată de Rador.

"Nu este obiectivul nostru să divizăm nimic şi pe nimeni în Europa", a spus Putin într-un interviu tv acordat înainte de vizita la Viena. "Dimpotrivă, noi vrem să vedem o UE unită şi prosperă, deoarece UE este cel mai mare partener comercial şi economic al nostru. Cu cât sunt mai multe probleme în UE, cu atât sunt mai multe riscuri şi incertitudini pentru noi".

Deşi atent să nu i se vadă satisfacţia în priviri, Putin a privit cu mare plăcere recentele întorsături ale evenimentelor. Deseori calificat drept tactician şi oportunist, el a părut mai asemănător unui mare strateg, în faţa respingerii directe a solicitărilor europene adresate dlui Trump pentru o scutire de la tarifele impuse ilegal şi unilateral pentru oţel şi aluminiu, după părerea Bruxelles-ului.

Partide populiste, rusofile sunt la putere în Grecia, Ungaria, Italia şi Austria. Perspectiva atingerii obiectivului imediat al lui Putin, de ridicare a sancţiunilor economice impuse de UE în ultimii ani, pare dintr-o dată la îndemână, chiar fără un compromis în Ucraina.
De fapt, în ultimele zile, înaintea întrunirii G-7 a celor mai avansate economii ale lumii, Trump a avut convorbiri telefonice neobişnuit de furioase cu preşedintele francez Emmanuel Macron şi cu premierul britanic Theresa May.
Germanii şi canadienii sunt şi ei furioşi din cauza tarifelor. Washington-ul le justifică chiar şi în faţa aliaţilor din NATO pe temeiul specios pe care ei îl resping, al "securităţii naţionale".

Aceste tensiuni vor fi evidente în weekend, la întrunirea G-7 din Canada. La această întâlnire în general dominată de americani, Trump va fi probabil izolat în problema comerţului, cu şase la unul. Astfel de neînţelegeri interne îl amuză probabil pe Putin, care a văzut Rusia "suspendată" din ceea ce era G-8, după anexarea Crimeii, dar care acum vede un peisaj mult mai primitor în Europa.

Austria, oficial neutră, a avut mereu legături strânse cu Moscova şi va prelua preşedinţia rotativă a UE luna viitoare. Tânărul cancelar al Austriei, Sebastian Kurz, a refuzat să expulzeze vreun diplomat rus după otrăvirea fostului spion Serghei V. Skripal şi a fiicei sale Iulia.

Spre deosebire de el, majoritatea celorlalţi aliaţi europeni ai SUA au fost gata să se alinieze în spatele Marii Britanii şi s-au grăbit să izoleze diplomatic Rusia. Peste 20 de ţări au expulzat mai mult de 150 de ruşi, inclusiv persoane înscrise de ambasadele şi consultatele lor ca diplomaţi şi ataşaţi militari şi culturali.

Kurz este în coaliţie cu Partidul Libertăţii,de extremă dreapta, care în 2016 a semnat un acord de parteneriat cu Partidul Rusia Unită al lui Putin şi a făcut apel la ridicarea sancţiunilor economice.

Formaţiunea populistă de extremă dreapta din Italia, Liga - aflată acum în guvern - a semnat anul trecut un acord similar cu Rusia Unită. Liderul său, Matteo Salvini, acum vicepremier şi ministru de interne, a vorbit despre admiraţia sa pentru Putin şi dorinţa lui de a pune capăt sancţiunilor împotriva Rusiei. El a devenit celebru prin tricoul pe care l-a purtat în Piaţa Roşie şi care avea imprimat chipul lui Putin.

Noul premier italian, Giuseppe Conte, a spus marţi în faţa Senatului italian că a venit momentul pentru "o deschidere spre Rusia", despre care el a spus că şi-a "consolidat poziţia" în diverse crize internaţionale. El a făcut apel la ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei, despre care a spus că dăunează "societăţii civile ruse".

Frontul Naţional de extremă dreapta al Franţei nutreşte o admiraţie reală pentru Putin, la fel ca guvernul populist de stânga din Grecia şi partidul de opoziţie de extremă dreapta din Germania, Alternativa pentru Germania. Şi există suspiciuni puternice că toate aceste formaţiuni beneficiază de finanţare rusească, conform agenţiilor de informaţii occidentale.

În interviul acordat canalului tv austriac de stat ORF, Putin a spus că legăturile Rusiei cu partide de acest fel sunt doar fraterne, fără vreo motivaţie strategică. Rusia, a spus el, vrea să coopereze cu cei care vor să coopereze cu Moscova.

"Numai acesta este motivul pentru care partidele, grupurile şi mişcările noastre politice au contacte la nivel politic şi de partid cu anumite formaţiuni europene şi nu doresc să 'balanseze' sau să impieteze ceva în UE", a spus el.
Dar Austria este în mod clar o poartă de intrare amicală pentru Moscova. Putin a spus că cele două ţari au păstrat "relaţii foarte bune şi apropiate", adăugând că Austria este în mod tradiţional "partenerul de încredere (al Rusiei) în Europa".

Dl Kurz face trimitere la rolul asumat de Austria, de mediator în războiul rece.

"Noi vrem să fim o punte între Est şi Vest şi să menţinem deschise liniile de comunicare cu Rusia", a spus el. Aceasta s-a tradus în mod tradiţional prin încrederea în faptul că dialogul este răspunsul la fiecare confruntare, de la războiul georgian şi anexarea Crimeii până la otrăvirea din Marea Britanie şi susţinerea Rusiei pentru regimul sirian.

Stefan Lehne, fost diplomat austriac, a spus că simpatia austriacă pentru Rusia este veche de decenii, bazată pe istoria de neutralitate, interese economice, pragmatism şi un "element de anti-americanism", manifestat prin opinia că "toate marile puteri se poartă în mod similar". El a remarcat că Putin a fost invitat să vină în Austria după câteva luni de la anexarea Crimeii. Dar până acum, a spus el, Austria s-a aliniat consensului european referitor la sancţiuni.
Dar în condiţiile în care Italia şi Grecia insistă pentru ridicarea lor, s-ar putea să fie anulate.

Evident că lui Putin i-ar plăcea să iasă din izolare. În actualul său mandat de preşedinte, Putin are două mari obiective, spune Dmitri Trenin, directorul institututului de cercetări Carnegie Moscow Center.

"Mai întâi, să menţină unitatea Rusiei - şi asta este o treabă extrem de grea - şi apoi, să facă din nou Rusia o mare putere şi percepută ca atare", a spus Trenin în weekendul trecut, la o conferinţă din Estonia.

Pentru a atinge aceste obiective însă, "este nevoie de succes economic". Iar pentru asta, Putin are nevoie de finanţare europeană, pieţe energetice şi tehnologice, a spus Trenin. De asemenea, Putin vrea relaţii bune cu Europa, a spus el, pentru a se concentra asupra priorităţii sale reale, care este China, o putere învecinată în ascensiune cu nevoi de resurse şi ambiţii.

Dar nu doar populiştii din Europa sunt cei care doresc relaţii mai calde cu Rusia. Săptămâna trecută, Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a făcut apel să se renunţe la demonizarea Rusiei.
"Chiar cred că trebuie să ne reconectăm cu Rusia", a spus dl Juncker.

Atât cancelarul Angela Merkel, al Germaniei, cât şi Macron, au vizitat Rusia la sfârşitul lunii mai pentru a discuta despre salvarea acordului privind Iranul. Iar Macron s-a plâns la o conferinţă din Sankt Petersburg de daunele provocate comerţului mondial - făcând clar aluzie la Trump.

E. Macron, invitat de onoare, a fost deosebit de expansiv, evocând legăturile culturale şi istorice dintre Rusia şi restul Europei.

Dna Merkel, care îşi face puţine iluzii despre Putin şi a fost un factor vital în menţinerea sancţiunilor economice împotriva Rusiei, constată că ea şi ţara ei sunt ţinte de predilecţie ale dlui Trump. Pe lângă tarifele impuse pentru oţel şi aluminiu, pe care Germania le poate suporta, el ameninţă acum cu impunerea unilaterală de tarife asupra importurilor de maşini, ceea ce nu poate suporta.

De asemenea, el a vorbit despre perspectiva impunerii de tarife asupra companiilor implicate în construcţia gazoductului Nordstream II din Rusia până în Germania, care ocoleşte cu totul Ucraina.
Austria a fost prima ţară care a importat energie din Rusia, cu 50 de ani în urmă, acesta fiind încă unul din motivele vizitei făcute de dl Putin, iar acum Europa obţine o treime din livrările de gaz din Rusia, cifră care probabil va creşte.

În acelaşi timp, atât dna Merkel cât şi Macron au remarcat problemele dureroase care continuă să infecteze relaţiile cu Moscova, inclusiv războaiele care continuă în Ucraina şi Siria. Dna Merkel a evidenţiat că ambele constituie impedimente pentru îmbunătăţirea relaţiilor şi se pare că pe niciunul din aceste fronturi nu se întrevăd posibilităţi de mişcare din partea Moscovei.

Multe guverne europene rămân profund preocupate de intervenţia rusească în politica lor internă, de la propagarea de informaţii false pe mediile de socializare până la stimularea opoziţiei de extremă dreapta pentru a încerca să amplifice diviziunile dintre statele membre ale UE privitor la Rusia.

Totuşi, Rusia este conştientă de faptul că Trump a creat o neaşteptată oportunitate pentru ea.
"În politica internaţională a început o bătălie pentru Rusia", a spus duminică Vladimir R. Soloviov, gazda unui talk-show din prime-time la televiziunea rusă de stat, care deseori reflectă linia guvernului. "Europa este constrânsă să îşi schimbe politica, după ce Trump a declarat un război comercial".

Vladimir Cijov, ambasadorul rus la UE, a spus marţi: "Eu urmăresc îndeaproape evoluţia societăţii şi când va exista volumul necesar de voinţă politică - şi observ această tendinţă - atunci poate că UE va adopta decizia necesară pentru a-şi schimba direcţia".

  • Articol de Steven Erlanger şi Neil MacFarquhar - NY Times (preluare RADOR)



















265 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version