În ziua în care a fost descoperit cel mai ucigător naufragiu din acest an, cu peste 100 de refugiaţi morţi şi alţi zeci dispăruţi în largul coastelor Tunisiei, după ce aceştia încercaseră să ajungă pe Bătrânul Continent, miniştrii europeni de interne s-au reunit în şedinţă la Luxemburg pe tema imigraţiei.
Premierul Danemarcei, Lars Loke Rasmussen, a vorbit despre un nou program pilot care ar putea fi pus în aplicare până la sfârşitul anului şi care prevede că refugiaţii ale căror cereri sunt respinse ar putea fi "trimişi în ţări care nu se află pe lista dorită de imigrant". Fără a da mai multe amănunte, el a susţinut că proiectul "va avea un rezultat colosal" în a-i descuraja pe refugiaţi. Pe acelaşi ton, ministrul belgian Theo Francken a afirmat că dacă nu se va găsi o soluţie pentru gestionarea sosirilor, "Europa va lua sfârşit şi nu va mai ieşi vreodată din această criză", potrivit presei grecești, citată de Rador.
Speranţa celor care fac presiuni pentru reformarea politicii cu privire la migraţie este de a se ajunge la un acord între liderii statelor membre la summitul de la sfârşitul lunii iunie de la Bruxelles, întrucât nu se întrevede ca eforturile întâlnirii de astăzi să dea roade.
"Debutul" Italiei şi "comanda" Germaniei
La şedinţa de astăzi îşi face "debutul" nou-constituitul guvern italian, format din populişti şi dreapta, care nu va aproba noile reguli, deoarece a precizat foarte clar că se opune proiectului Bulgariei care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE până la sfârşitul lunii. "Nu voi fi acolo, dar va exista o delegaţie a noastră care să spună nu", a declarat pentru postul italian de radio liderul Ligii Nordului, Matteo Salvini, care vineri a depus jurământul ca ministru de interne al ţării.
Dar încă dinainte ca Salvini să-şi exprime opoziţia faţă de aceste planuri, Berlinul recunoscuse că este posibil să nu se ajungă la un acord. Într-un interviu pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung, Merkel a declarat că în opinia ei "este mai bine să mai încercăm încă vreo câteva săptămâni să găsim o soluţie comună pentru o problemă importantă pentru Uniunea Europeană". Însă, ea a susţinut că doreşte să se evite o repetare a crizei refugiaţilor din 2015, când UE a fost divizată în privinţa modului în care ar trebui să gestioneze situaţia.
Creştere semnificativă a sosirilor de imigranţi în Grecia şi Spania
În urmă cu trei ani peste 1 milion de oameni, în special sirieni care încercau să fugă de război, au venit în Europa, majoritatea ajungând în Grecia şi Italia. În primele luni ale anului 2018, numărul total al sosirilor în UE a scăzut, în principal datorită scăderii cu 78% a imigranţilor care se orientau spre Italia, conform datelor Consiliului. Însă, sosirile în Grecia au crescut cu 161% faţă de anul trecut, iar în Spania, cu 50%.
Imposibilitatea gestionării crizei - o problemă fără sfârşit
Amintim că în septembrie anul trecut UE a decis relocarea obligatorie, în decurs de doi ani, a 120.000 de persoane care au nevoie de protecţie internaţională, din Grecia şi Italia spre alte ţări ale Uniunii, relocare ce nu este însă acceptată de ţările de la Vişegrad.
O nouă încercare a majorităţii statelor de a trece o nouă propunere prin vot ar duce însă la o dezbinare şi mai mare astăzi, deoarece noile guverne de la Roma şi Viena, cu "priorităţile" lor antiimigraţie este posibil să se adauge la lista ţărilor din blocul est-european. Şi Merkel pare să recunoască acest lucru. "În calitate de cancelar fac parte din Consiliul European, unde hotărârile trebuie luate mereu cu unanimitate", a spus ea.
În cazul în care nu se va ajunge la un acord, mingea merge din nou la preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care la dineul liderilor UE de luna trecută, de la Sofia a declarat că în acest caz va prelua personal problema.
Însă diplomaţii europeni semnalează că şi Tusk o va scoate cu greu la capăt. "Mă îndoiesc că va exista un acord până la sfârşitul lunii", a declarat oficialul pentru pagina online a Politico,
