Brânza feta, şunca de Parma, coniacul franţuzesc şi berile acrişoare belgiene cu fermentaţie naturală au devenit cea mai recentă cauză a "indigestiei" apărute în timpul tratativelor pe tema Brexitului după ce UE a cerut tot mai ferm Regatului Unit să păstreze statutul de specialitate al unor produse europene, potrivit Rador, care citeză The Guardian.
Statutul special al unor alimente şi băuturi regionale din UE pare să fi devenit noul motiv de blocaj din timpul negocierilor, după o săptămână şi aşa iritantă de convorbiri în care ambele părţi s-ar "ciocnit" pe tema sistemului de sateliţi Galileo, iar şeful negociatorilor UE pe tema Brexitului, Michel Barnier, a cerut guvernului britanic să nu se mai joace "de-a v-aţi ascunselea" cu obiectivele sale.
Printr-o cerere care îi va irita cu siguranţă pe susţinătorii Brexitului din parlament, Comisia Europeană cere parlamentului britanic să aprobe o lege menită să protejeze câteva mii de produse alimentare şi băuturi de eventualitatea unor falsuri. UE doreşte ca Regatul Unit să adopte un echivalent pe care acum îl aplică prin sistemul său de "indicaţii geografice" - etichete care protejează produsele specifice unei anumite regiuni.
Barnier afirmă că indicaţiile geografice se numără printre problemele care trebuie soluţionate înainte ca Regatul Unit să încheie acordul pe tema ieşirii, inclusiv pentru perioada de tranziţie de 21 de luni. Dar după tratativele tensionate de săptămâna trecută, desfăşurate la Bruxelles, un înalt oficial din partea UE a afirmat că aceste ultime diferende se dovedesc o altă "problemă dificilă... asupra căreia Regatul Unit nu şi-a exprimat vreo poziţie". "Deocamdată, nu avem nicio indicaţie din care să reiasă dacă ei intenţionează să protejeze indicaţiile geografice de pe piaţa lor şi după Brexit", mai spun oficialii.
O adresă din septembrie trecut, cu privire la poziţia UE, subliniază că "legislaţia internă necesară (a Regatului Unit)" trebuie să fie "comparabilă cu cea oferită de legislaţia uniunii".
Surse oficiale din UE au declarat pentru "The Guardian" că asta înseamnă protecţia "pe o perioadă nedefinită" şi după perioada de tranziţie care se va încheia la sfârşitul anului 2020. "Întrucât britanicii consideră că este un subiect de negociere, se presupune că Regatul Unit va încerca probabil să tergiverseze lucrurile cât mai mult posibil, dar la fel de probabil este şi că britanicii vor trebui să capituleze, din cauză că este vorba de nişte drepturi mai vechi", a prezis sursa.
Diplomaţi din Franţa, Italia şi Grecia, ţări cu sute de produse protejate în conformitate cu legile UE, exercită presiuni asupra negociatorilor comisiei, pretinzând rezultate. "Nu subestimaţi sensibilitatea acestor probleme", a declarat un înalt oficial.
Protecţia numelui de şampanie pentru vinul spumant produs în nord-estul Franţei s-a înscris în politica oricărui guvern francez din ultimii cel puţin 100 de ani. Protejarea şampaniei şi a altor vinuri şi băuturi spirtoase franceze a fost inclusă chiar şi în Tratatul de la Versailles din 1919. Barnier, un fost ministru al agriculturii, s-a referit tot mai mult la problemă începând din luna ianuarie, considerând că indicaţiile geografice se înscriu printre subiectele "deloc neglijabile" care trebuie soluţionate.
UE deţine peste 3.300 de produse alimentare şi băuturi protejate, inclusiv câteva zeci din Regatul Unit, înregistrate în registrul său de indicaţii geografice. Reglementările îi împiedică pe producătorii englezi ca, de exemplu, să-i spună şampanie vinului spumant pe care îl produc, iar fermierii danezi nu-şi pot vinde brânza albă şi sfărâmicioasă sub numele de feta.
În afara marilor nume, lista include şi sute de specialităţi mai puţin cunoscute, cum ar fi o pâine de secară lituaniană, merele poloneze Grójec şi un tip de cârnat afumat croat.
Regatul Unit, una dintre ultimele ţări care au aplicat etichetele IG, deţine 83 de produse alimentare şi băuturi protejate, printre care whiskyul scoţian, cârnăciorii Arbroath şi nişte colţunaşi cu diverse umpluturi. Guvernul a promis să protejeze aceste produse pe piaţa britanică.
Marea Britanie a declarat că protecţia alimentelor şi băuturilor din UE pe piaţa britanică trebuie negociată. Oficialii cred că problema i-ar pune în avantaj şi nu vor să renunţe la nişte drepturi de proprietate valoroase fără să primească ceva în schimb.
Statutul special al alimentelor şi băuturilor este mereu una dintre cele mai mari surse de disensiuni în negocierile comerciale ale UE cu alte ţări. Cel mai recent, Bruxelles-ul şi Mexicul au avut dispute pe tema brânzei, UE susţinând că termenul de "manchego" trebuie să se aplice numai brânzei de oaie din centrul Spaniei, în vreme ce Mexicul afirma că are dreptul să comercilizeze brânză manchego din lapte de vacă. O dovadă a dificultăţii problemei e faptul că tratativele "tehnice" pe această temă continuă şi acum, deşi, în privinţa altor aspecte, acordul a fost deja încheiat.
Purtătorul de cuvânt al guvernului britanic a precizat: "Părăsirea UE ne oferă marea şansă de a încheia nişte acorduri comerciale ambiţioase, în acelaşi timp sprijinindu-i pe fermierii şi producătorii noştri pentru ca ei să poată să cultive şi să vândă cât mai multe şi mai minunate produse britanice. Ne vom asigura că consumatorii vor continua să aibă la dispoziţie o gamă largă de produse alimentare de înaltă calitate la nişte preţuri rezonabile", citează Rador.
