Reducerea nivelului datoriei "este un obiectiv indispensabil" și "nu există scurtături", iar în ceea ce privește pensiile "ar fi riscant să facem un pas înapoi", suntem de acord cu venitul minim, dar numai dacă primim asigurări că se va evita "descurajarea căutării unui loc de muncă pe perioadă nedeterminată" și că se va acorda atenție "consecințelor asupra bugetului public". "Destinul Italiei aparţine Europei" şi, în consecinţă, "este important ca vocea Italiei să fie autoritară în contextele în care se va decide viitorul Uniunii Europene". În consideraţiile finale prezentate de guvernatorul Băncii Italiei, Ignazio Visco, nu se fac referiri explicite la momentul delicat pe care politica italiană îl trăieşte, ci întregul raport poate fi citit ca o contribuţie, adică poziţia oficială a Băncii Italiei, la dezbaterea în curs, potrivit Rador, care citează La Repubblica.
După părerea guvernatorului Bankitalia, "nu ar fi înţelept să se ignore incompatibilităţile financiare" şi "nu din cauza rigidităţilor la nivel european sau din cauza ameninţărilor speculative, ci pentru că acţiunile noastre, programele noastre furnizează semnale care orientează alocarea resurselor la nivel naţional şi global". Prin urmare, nu este vorba despre diktatele pieţelor internaţionale sau despre birocraţii obscuri de la Bruxelles: "Problema noastră nu sunt regulile europene, ci logica economică".
Mai ales, accentul pe rigiditatea constrângerilor bugetare este incorect în absenţa unor obiective sigure de creştere: "Dacă sectorul public s-ar limita să facă noi datorii fără să depună eforturi pentru a orienta componenţa bugetului său şi a modurilor de funcţionare a economiei în dezvoltare, consecinţele ar fi grave", susţine guvernatorul.
"Mare parte din economiile financiare acumulate de italieni găsesc corespondenţă, directă sau indirectă, în cele 2.300 de miliarde din datoria noastră publică. Dacă ar fi mai bine să riscăm valoarea averii lor, ar reacționa prin fugă, căutând în altă parte adăpost". Şi nu este vorba doar despre italieni: "investitorii străini ar fi mai rapizi", iar "criza financiară care ar urma drept consecinţă ar face ca Italia să facă mulţi paşi înapoi. Ar păta reputaţia Italiei în lume pentru totdeauna".
Pentru a reduce datoria, "nu există scurtături de drum", şi nu pentru că ne interzice Bruxelles-ul să facem asta, ci pentru că "nu aş compromite viitorul următoarelor generaţii", a mai spus Visco.
Tocmai de aceea, Banca Italiei protejează viitoarele generaţii de tentaţiile de "a face paşi înapoi" cu privire la reformele de pensie. Practic, "pe termen lung, limitarea deficitului și a datoriilor se bazează în mare parte pe capacitatea finanțelor publice de a face față creșterii cheltuielilor sociale cauzate de îmbătrânirea populației, în special în domeniul securității și sănătății sociale. Reformele introduse în trecut fac ca dinamica cheltuielilor pentru pensii să fie gestionabilă". Modificarea acestor reforme, care "au pus Italia într-o poziţie favorabilă la nivel internaţional", ar fi riscantă, iar Visco sugerează "prudenţă extremă", pentru a nu altera echilibrul delicat care a fost atins.
Economia italiană este "în recuperare", subliniază Visco, amintind creşterea PIB-ului, care a trecut dincolo de previziuni, creşterea consumului, a ocupării forţei de muncă. Însă, îmbunătăţirile economiei nu trebuie să determine ţara să lase garda jos, pentru că "creşterea economiei italiene este încă inferioară mediei altor ţări din zonă: anul trecut, diferența a fost de un punct procentual". Productivitatea rămâne scăzută, rămân ineficienţa administraţiei publice şi "taxarea ridicată a factorilor de producţie".
Prin urmare, sunt necesare reforme structurale ale sistemului pentru a-l face să devină mai eficient şi "regula nu poate fi făcută după facilitatea de a obţine rezultate pe termen scurt", spune guvernatorul. "Pentru toţi este evidentă delicateţea momentului pe care îl trăim", concluzionează Visco, cerându-le "prudenţă" celor care guvernează ţara şi amintind că "nu ar fi înţelept să ignorăm incompatibilităţile financiare", iar "normele după care funcţionăm pot fi discutate, criticate. Ele trebuie îmbunătățite". Dar, "nu putem ignora constrângerile constituționale: protecția economiilor, echilibrul bugetar, respectarea tratatelor", a concluzionat guvernatorul Băncii Italiei, Ignazio Visco, potrivit Rador, care citează La Repubblica.
