Liderii UE au încurajat joi ţările balcanice să continue pe calea reformelor de orientare europeană, dar au fost reticente în privinţa aderării la blocul comunitar în viitorul apropiat a oricăruia din cele şase state.

Balcanii au alunecat într-o spirală a conflictului în anii 1990, când fosta Iugoslavie s-a dezmembrat, iar tensiunile etnice şi naţionaliste sunt şi astăzi prezente, la peste 20 de ani de atunci. Totuşi, perspectiva aderării la UE a constituit un puternic impuls pentru reformele democratice în Albania, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi fostul său teritoriu Kosovo, potrivit NY Times, citat de Rador.

Pe fondul ascensiunii susţinerii pentru partidele de extremă dreapta şi politicienii populişti, au devenit vizibile divergenţele dintre cele 28 de state membre ale UE, în special în privinţa modului de gestionare a provocării migraţiei, iar apetitul politic şi public pentru extindere s-a diminuat.

Pe deasupra, Marea Britanie este pe cale să iasă din UE anul viitor - devenind prima ţară care face acest lucru. Acest demers a zguduit blocul din temelii şi un grup de ţări în frunte cu Franţa insistă că UE trebuie să-şi facă în prealabil curăţenie în propria casă, înainte de a invita pe alţii.

"Ultimii 15 ani au arătat o cale care a slăbit Europa prin faptul că mereu s-a gândit că trebuie să se extindă", a spus preşedintele francez Emmanuel Macron pentru reporteri, la summitul UE-Balcani din capitala bulgară Sofia.

Premierul belgian Charles Michel a spus că "Europa trebuie să fie profund reformată pentru a funcţiona mai bine, pentru a fi mai eficientă şi în acelaşi timp ţările balcanice trebuie să-şi reformeze modalităţile în care funcţionează: mai multă stabilitate, mai multă securitate, mai mult respect pentru statul de drept".

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care a prezidat summitul, a spus că este important să fie continuat procesul de integrare şi i-a reasigurat pe cei şase că viitorul lor este în Europa, nu alături de Rusia. "Noi nu am pretins că totul este clar şi simplu", a spus Tusk, adăugând că "nu este intenţia noastră să stricăm acest proces, sugerând ceva nerealist cum ar fi o pistă rapidă" către integrarea în UE.

UE a primit 10 ţări majoritar est-europene în 2004, apoi (a primit) Bulgaria şi România după trei ani. Croaţia a fost ţara cel mai recent admisă, în 2013.

Nou-veniţii precum Ungaria şi Polonia au primit un impuls economic din partea miliardelor de euro venite sub forma aşa-numitelor fonduri de coeziune, destinate construcţiei infrastructurii lor, dar liderii lor refuză acum să împartă povara responsabilităţii găzduirii refugiaţilor. Bruxelles-ul este de asemenea preocupat de demersurile din ambele ţări, pe care le consideră a submina independenţa sistemelor lor judiciare.

Într-un alt fel, Ciprul, divizat între sudul grec cipriot şi nordul turc cipriot, a pus în evidenţă dificultăţile inerente invitării unei ţări ale cărei frontiere sunt încă disputate. Micuţa insulă mediteraneană, stat membru, blochează în mod obişnuit negocierile de aderare a Turciei la UE. Fosta provincie sîrbă Kosovo nu este recunoscută de cinci din cele 28 de ţări membre ale UE şi este destul de posibil ca, potrivit procesului decizional actual al UE, dacă ar fi să adere, Serbia să îngheţe procesul de primire a Kosovo.

Summitul UE-Balcani, primul de acest gen din ultimii 15 ani, are loc pe fondul preocupărilor UE privind posibilitatea ca regiunea instabilă a Balcanilor să ajungă din nou pradă tulburărilor şi pe fondul îngrijorărilor legate de sporirea influenţei Rusiei în zonă.

Dar europenii se feresc să importe noi focare de instabilitate, având în vedere trendurile puternic naţionaliste din unele din aceste ţări. "Când vine vorba de probleme pe cap de locuitor, Balcanii de vest stau mult mai rău decât, de exemplu, Germania şi Franţa luate laolaltă", a spus Tusk.