Perspectiva summit-ului dintre Donald Trump şi liderul nord-coreean, Kim Jong-un, este ocazia unei intensificări a activităţii diplomatice în Asia de nord-est. Preşedintele american a scris pe Twitter la sfârşitul săptămânii trecute că data şi locul întâlnirii au fost alese, fără a le dezvălui. Pentru a progresa în organizarea acestui dialog istoric, a aterizat la Phenian, miercuri, 9 mai, Mike Pompeo, de curând confirmat în fruntea diplomaţiei americane, potrivit Le Monde, citat de Rador.
Pompeo a mai fost în Coreea de Nord în week-endul de Paşti, când era încă director al CIA. În afara voinţei de "a fixa cadrul care să permită să se facă din summit un succes", secretarul de stat ar putea să fi purtat negocieri pentru eliberarea a trei americani deţinuţi în Coreea de Nord, ceea ce ar constitui un gest simbolic al regimului faţă de administraţia Trump la apropierea summit-ului. Preşedintele american dăduse sfatul, cu o săptămână în urmă, de "a fi atent" la acest dosar.
Kim Dong-chul, un om de afaceri şi pastor american în vârstă de circa 60 de ani a fost condamnat în aprilie 2016 în Coreea de Nord la zece ani de muncă forţată după ce a fost arestat, în anul precedent, pentru activitate subversivă şi spionaj. Kim Hak-song şi Kim Sang-duk, cunoscut şi sub numele de Tony Kim, lucrau amândoi pentru universitatea de ştiinţe şi tehnologie de la Phenian când au fost arestaţi în 2017 pentru "acţiuni ostile".
Potrivit unor surse, cei trei cetăţeni americani ar fi fost duşi la Phenian înaintea unei posibile eliberări. "Ne aşteptăm să-i aducă (...) pe deţinuţi", a anticipat un oficial al preşedinţiei sud-coreene, citat de agenţia Yonhap în legătură cu vizita dlui Pompeo în Coreea de Nord.
"Cereri rezonabile"
Secretarul de stat american a aterizat în capitala nord-coreeană a doua zi după revenirea la Phenian a lui Kim Jong-un, plecat pe 7 şi 8 mai la Dalian, în estul Chinei, la o nouă întâlnire surpriză cu preşedintele chinez, Xi Jinping. Kim Jong-un a fost deja la Beijing la sfârşitul lui martie, făcând atunci prima călătorie în străinătate de când i-a urmat la putere, în 2011, tatălui său. De astă dată a luat avionul, dovedind că o poate face din nou pentru a se întâlni cu preşedintele american într-o ţară terţă - cum ar fi Singapore, destinaţia presupusă a summit-ului.
Liderul nord-coreean i-ar fi împărtăşit lui Xi Jinping, potrivit presei chineze, speranţa că ţara sa şi Statele Unite "vor instaura între ele o încredere reciprocă" şi "vor lua măsuri treptat şi sincronizat" pentru a denucleariza peninsula coreeană.
Aceasta este miza negocierilor viitoare. Opunându-se desfiinţării imediate, ireversibile şi verificabile a programului nuclear al Phenianului cerut de Washington, Beijingul susţine o denuclearizare treptată paralel cu o ridicare a sancţiunilor economice. Într-o convorbire telefonică cu Donald Trump miercuri dimineaţa (ora Chinei) - deci la câteva ore după întâlnirea sa cu Kim Jong-un – dl Xi a făcut apel să "ia în consideraţie cererile de securitate rezonabile ale Phenianului".
La Tokyo, în acelaşi timp, premierul Shinzo Abe îi primea pe omologul său chinez, Li Keqiang, şi pe preşedintele sud-coreean, Moon Jae-in, în cadrul primului summit trilateral din 2015 încoace. Cei trei lideri şi-au reafirmat eforturile comune pentru o denuclearizare paşnică a Coreii de Nord. Conform dorinţei dlui Moon, domnii Abe şi Li au emis şi un comunicat special care exprimă sprijinul lor pentru declaraţia semnată la summitul intercoreean din 27 aprilie.
Divergenţe de vederi
Summit-ul n-a şters totuşi divergenţele de vederi dintre cele trei ţări. Dl Abe face apel la abandonarea programului nuclear, dar şi a celui balistic, ale Phenianului şi insistă să fie inclusă în negociere problema răpirii unor japonezi de către agenţi ai Phenianului în anii 1970 şi 1980. El a pledat pentru continuarea aplicării rezoluţiilor ONU.
Prim-ministrul nipon se aliniază în privinţa nuclearului la poziţia Washingtonului, care afirmă că nu doreşte un proces pe etape cu Coreea de Nord după eşecul precedent de la începutul anilor 2000. Washingtonul face din denuclearizare o condiţie prealabilă pentru încetarea sancţiunilor şi vrea să menţină o "presiune maximală" asupra Phenianului până atunci.
Dosarul nord-coreean nu a fost singura miză a summit-ului tripartit de la Tokyo, unde s-a vorbit şi despre cooperarea economică, dar contribuie la a presa China, deja presată de Washington pe problema excedentelor comerciale cu Statele Unite, să reia relaţiile de muncă productive cu Japonia după mai mulţi ani de criză. Niciun lider chinez nu a venit în arhipelag de la vizita prim-ministrului Wen Jiabao în mai 2011, din cauza tensiunilor pe chestiuni istorice şi contencios teritorial, totul pe fondul întăririi alianţei nipono-americane.
Summit-ul de la Tokyo avea drept obiectiv să-l scoată pe premierul nipon din relativa izolare în care se găseşte de la relansarea, la începutul lui 2018, a dialogului cu Coreea de Nord, pe care îl respingea şi la care s-a convertit dl Trump. De la summitul intercoreean dintre Moon Jae-in şi Kim Jong-un, Seulul, care susţine în continuare o anumită fermitate, pare mai înclinat spre concesii treptate în domeniul economic, depărtându-se astfel de poziţia japoneză.
articol Le Monde (preluare RADOR)
