Luni, Vladimir V. Putin a depus jurământul pentru un al patrulea mandat ca preşedinte al Rusiei în cadrul unei ceremonii puse în scenă în poleita sală a Kremlinului folosită pe vremuri cu ocazia încoronării ţarilor sau pentru alte ceremonii pline de grandoare.
Putin, un fost agent KGB, a guvernat Rusia în calitate de premier sau de preşedinte timp de peste 18 ani şi, în tot acest timp, şi-a creat imaginea unui lider cu nervi de oţel şi a unui bărbat capabil să refacă ţara după prăbuşirea Uniunii Sovietice.
Într-un stil teatral, ceremonia televizată de luni a început cu un domn Putin aşezat la biroul său din Kremlin, având haina atârnată pe spătarul scaunului, ca şi când, înaintea ceremoniei, ar fi avut de lucru până în ultimul moment. Un telefon a sunat, anunţându-l că a sosit timpul să-şi înceapă cel de-al patrulea mandat; apoi, şi-a pus haina şi a pornit singur pe coridoarele cu covoare roşii ale Kremlinului, îndreptându-se spre sala plină cu aproximativ 6.000 de invitaţi care îl ovaţionau.
Într-un scurt discurs, Putin a sugerat că acum atenţia sa se îndreaptă spre problemele interne, concentrându-se asupra redresării economiei Rusiei pentru "binele fiecărei familii ruse", dar nu s-a spus niciun cuvânt despre o reconciliere a tensionatelor relaţii ale ţării cu Occidentul.
"Securitatea ţării şi capacitatea sa de apărare sunt pe deplin asigurate", a declarat dl Putin în faţa unui public format din miniştri ai guvernului, parlamentari, înalţi prelaţi şi celebrităţi. "Acum, ne vom concentra întreaga capacitate pentru a rezolva în primul rând obiectivele cele mai importante de ordin intern", a spus el. "O nouă calitate a vieţii, a bunăstării, a securităţii şi a sănătăţii pentru oameni - acesta este, astăzi, lucrul cel mai important".
Dl Putin a fost reales în luna martie cu aproape 77% din voturi - cel mai mare procent înregistrat vreodată de un lider post-sovietic. A fost un rezultat care, în opinia susţinătorilor, a demonstrat sprijinul larg, dar despre care criticii au afirmat că ilustrează eliminarea oricărei opoziţii reale.
Deşi mai modestă decât învestitura dlui Putin din 2012, tentele regale ale ceremoniei au lăsat impresia unei încoronări.
Garda de onoare şi stegarii purtau uniforme cu potcapuri militare înalte, în stilul celor de pe vremea războiului Rusiei cu Napoleon din anul 1812. Ceremonia propriu-zisă a avut loc într-o sală a Kremlinului folosită pentru încoronarea ţarilor - Alexandru II, Alexandru III şi Nicolae II - dar şi pentru învestitura preşedinţilor anteriori. Apoi, Patriarhul Kiril, şeful Bisericii Ortodoxe Ruse, i-a dăruit dlui Putin a icoană din secolul al XVIII-lea şi l-a binecuvântat cu ocazia noului mandat.
În afara ţării, dl Putin a căutat să reimpună Rusia în lumea afacerilor. În decursul celui de-al treilea mandat, el a intervenit militar în Ucraina şi în Siria, ceea ce l-a făcut să ajungă la cuţite cu Occidentul. Şi, potrivit serviciilor americane de informaţii, el a fost cel care regizat amestecul Rusiei în alegerile prezidenţiale din 2016 pentru a-l ajuta pe Donald J. Trump.
În ţară, el a fost cel care a coordonat revigorarea serviciilor de securitate pentru care a lucrat pe vremuri, mulţi actuali oficiali şi directori de companii fiind, ca şi dl Putin, foşti agenţi ai acestor servicii. Dar economia ţării a continuat să stagneze, reuşind abia recent să iasă dintr-o dureroasă recesiune. El i-a înlăturat şi pe critici, arestând numeroşi activişti ai opoziţiei şi restricţionând presa.
"Simbolic, Putin este atotputernic, precum un Sf. Gheorghe care omoară balaurul occidental, dar adevăratul Putin e mai degrabă incapabil să rezolve problemele de zi cu zi ale ruşilor sau să împiedice nişte tragedii", scria Andrei Kolesnikov, asociat la Centrul Carnegie din Moscova, într-un comentariu despre continuitatea popularităţii dlui Putin în pofida marasmului economic. "Preşedintele mângâie sentimentele de simbolică renaştere a unei mari puteri a lumii, în timp ce primarii, guvernatorii regionali şi miniştri sunt cei care răspund de 'incendii' şi de gropile de gunoi".
Observatorii europeni ai alegerilor din partea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare din Europa au scris despre recenta sa realegere că "a avut loc într-un cadru legal şi politic drastic controlat prin presiuni asupra vocilor critice".
Parcă subliniind această idee, cu două zile înaintea învestiturii, poliţia a arestat aproximativ 1600 de oameni care participau la demonstraţii de protest desfăşurate sub sloganul "El nu e ţarul nostru". Demonstranţii purtau coroane de carton, luând astfel derâdere îndelungata guvernare a dlui Putin, care acum a devenit liderul rus cu cel mai îndelungat mandat după cel al lui Stalin.
În 2012, poliţia controla o bună parte din centrul oraşului pentru a permite coloanei de maşini a dlui Putin să treacă spre Kremlin pe nişte artere liniştite. Sumbrele imagini ale uni lider care străbate străzile pustii i-au făcut pe critici să afirme că dl Putin a pierdut legătura cu poporul.
În acest an, el a rămas în Kremlin. A ieşit din birou îndreptându-se spre o limuzină care l-a dus ulterior de la o clădire la alta, escortată fiind de motociclete.
În decursul ceremoniei, dl Putin a trecut prin mai multe săli strălucitoare şi încărcate cu candelabre din istoricul Kremlin, ajungând în cele din urmă în Sala Andreevski, unde aşteptau invitaţii. Puţini demnitari străini erau prezenţi. Printre cei aflaţi în sală s-a aflat şi Gerhard Schröder, fost cancelar german şi vechi susţinător al dlui Putin.
Dojd, un post de televiziune aparţinând opoziţiei, a citat nişte oficiali de la Kremlin care au spus că, în opinia lor, ceremonia a fost mai puţin fastuoasă. Deşi nu a calificat ceremonia drept una obişnuită, purtătorul de cuvânt al dlui Putin, Dmitri S. Peskov, le-a spus reporterilor că învestitura din acest an a fost mai puţin importantă, întrucât dl Putin nu face decât să înceapă un nou mandat, nu trece din funcţia de premier în cea de preşedinte.
Articol de Andrew E. Kramer- The New York Times (preluare RADOR)
