Bruxelles-ul va avea puterea de a tăia fonduri de la ţările care nu promovează noul test bugetar al "statului de drept", conform controversatului prim plan de cheltuieli post-Brexit al UE. Comisia Europeană a prezentat planul bugetar de 1,3 trilioane de euro astăzi, pentru perioada 2021-2028, care încearcă să completeze lipsurile rămase în finanţele UE ca urmare a ieşirii Marii Britanii. Totuşi, dezacordurile privind împărţirea poverii, cotele de refugiaţi şi solicitările de fonduri au creat condiţiile pentru lansarea unor confruntări încrâncenate pe tema "valorilor liberale" între Est şi Vest, care ameninţă să scindeze ţările membre în deceniul următor, potrivit analizei The Times, citata de Rador.

Foto:

Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei, a subliniat necesitatea "solidarităţii" în lunile dificile care vor urma. "Noul buget este o oportunitate pentru a ne contura viitorul ca o nouă Uniune ambiţioasă cu 27 (de membri)", a spus el. Membrii est-europeni ai blocului au obiectat categoric faţă de o serie din planurile Comisiei, Polonia şi Ungaria condamnând solicitarea de condiţionare a finanţărilor de un test al "supremaţiei legii".

Descris ca o "inovaţie majoră", acesta va permite UE să închidă robinetul banilor pentru ţările care nu respectă regulile integrării. Propunerea este susţinută de Franţa, Germania şi Olanda, dar guvernele est-europene detestă să fie silite să accepte modelul judiciar vest-european. Conform propunerii, ar fi posibil să fie retrase fondurile de la membrii identificaţi de Comisia Europeană ca având deficienţe în implementarea legilor UE.

Mulţi au apreciat că planul vizează Ungaria şi Polonia, răzvrătite făţiş şi faţă de cotele pentru migranţi mandatate de UE, refuzând să accepte primirea refugiaţilor în pofida deciziilor Curţii de Justiţie Europene. Polonia este totodată implicată într-o dispută cu UE pentru reforma Curţii constituţionale poloneze. Separat, România a fost avertizată pentru reformele justiţiei. Ungaria şi Polonia ar putea face uz de dreptul de veto în privinţa bugetului, dacă va fi menţinut mecanismul de aplicare.

"Nu vom accepta mecanisme arbitrare care vor transforma fondurile într-un instrument făcut la ordin al presiunii politice", a spus Konrad Szymanski, ministrul polonez al afacerilor europene. Dar Gunther Oettinger, comisarul pentru buget al UE, a insistat că trebuie să existe "o legătură între statul de drept şi refuzul banilor de la bugetul european". Pe lângă disputa privind propunerea legată de statul de drept, ţările nord-europene care contribuie cu mai mult la fondurile de la Bruxelles vor fi înfuriate de creşterea de 9,3% a plăţilor.

Ţările din sudul, centrul şi estul Europei vor fi nemulţumite de reducerea de 7% a fondurilor regionale pentru zonele sărace. "Actuala propunere este inacceptabilă pentru guvernul olandez", a spus Stef Blok, ministrul de externe olandez. "Venitul UE se reduce din cauza plecării Regatului Unit. Dacă venitul scade, va fi nevoie să cheltuim mai puţin". Lars Lokke Rasmussen, premierul danez, a spus: "O UE mai mică ar trebui să însemne un buget mai mic", potrivit The Times.

Comisia Europeană are în vedere măsuri prin care să condiționeze alocarea de fonduri europene către statele membre de respectarea statului de drept în acele state. Acțiunea Comisiei are loc în condițiile derapajelor împotriva independenței jusțitiei care se petrec în țări precum Ungaria și Polonia (principalele vizate de executivul comunitar), dar și România.

  • Participă la sondajul HotNews.ro: E ok să taie Comisia fondurile UE în cazul țărilor care nu respectă statul de drept?