Îndemnul la apărarea democrației lansat săptămâna trecută de președintele francez Emmanuel Macron într-un discurs susținut în Congres a rezonat la Washington, însă este chiar și mai relevant pentru UE. O comunitate de 28 de de țări teoretic libere este din ce în ce mai mai atacată de guverne naționaliste și declarat „iliberale”, care concentrează puterea la nivelul lor, demantelează mecanismele de control și echilibru și subminează statul de drept, potrivit unui editorial The Washington Post, citat de Rador.
Tendința a început în 2010 cu ascensiunea lui Viktor Orban în Ungaria, care în aprilie a câștigat un nou mandat la niște alegeri libere dar incorecte, și a accelerat în 2015, atunci când partidul polonez de dreapta Lege și Justiție (PiS) a câștigat majoritatea parlamentară. Dirijat de șeful său, Jaroslaw Kaczynski, PiS s-a apucat să-și impună proprii oameni în Tribunalul Constituțional, să epureze armata și forțele de securitate și să transforme o presă de stat cândva destul de echidistantă în organe de propagandă.
Anul trecut a mai adoptat forțat încă o „reformă” judiciară, datorită căreia poate acum să populeze instanțele cu partizanii săi. Vreme de ani de zile liderii UE au condamnat aceste violări ale normelor democratice, însă au constatat că le este dificil să facă ceva concret în privința lor. Anul trecut Comisia a constatat în mod formal un „risc clar privind o violare gravă” a statului de drept în Polonia, conform unui articol al tratatului UE care prevede sancțiuni dure, inclusiv pierderea dreptului de vot.
Problema este însă aceea că orice astfel de acțiune necesită unanimitatea membrilor UE - iar Polonia și Ungaria au promis că se vor apăra reciproc. Acum e posibil ca Bruxelles-ul să fi găsit o modalitate de a pune mai multă presiune pe ele. Conform ziarului Financial Times, Comisia va propune o nouă lege, care îi va permite să limiteze finanțarea guvernelor atunci când ea consideră că amenințările la adresa statului de drept pot afecta gestiunea financiară.
Regula, care i se va aplica noului buget UE pentru 2021-2027, ar putea avea un impact devastator asupra Poloniei, cel mai mare destinatar al fondurilor UE, precum și asupra Ungariei, unde subvențiile UE au reprezentat în unii ani chiar și 4% din PIB-ul național. Sancțiunile ar putea pune capăt unei practici cu deosebire perverse a celor două guverne, care denunță constant UE, în vreme ce depind de banii ei pentru a-și consolida baza electorală.
Dl Orban a dirijat fondurile UE către firme apropiate guvernului său, inclusiv a ginerelui său, în vreme ce PiS depinde de subvențiile agricole care ajung la baza sa rurală. Mai mult, cele două guverne nu vor mai putea să se apere reciproc: o decizie UE de blocare a finanțării nu poate fi oprită decât printr-un vot majoritar al statelor membre, calculat în funcție de mărimea lor. Cel mai bun scenariu este că perspectiva noii legi va determina ambele guverne să facă niște concesii considerabile.
Ungaria ar trebui să renunțe la reprimarea ONG-urilor pe care dl Orban a promis-o repetat în cursul recentei campanii electorale. Polonia ar trebui s-și inverseze măsluirea curții constituționale și să se abțină de la epurarea instanțelor. Dacă va fi să se dea ascultare apelului dl Macron ca democrațiile liberale să-și apere integritatea, UE ar trebui să înceapă prin a face poliție chiar în interiorul ei.
1
4
