A fost una dintre cele mai faimoase prezentări în PowerPoint din istorie. „De natură a schimba jocul”, „foarte semnificativă” și „dramatică”, așa au calificat-o consilierii premierului israelian Benjamin Netanyahu. Pentru mulți dintre cei care au văzut-o nu a fost dezamăgitoare, potrivit The Economist, citat de Rador.
Pe 30 aprilie dl Netanyahu a dezvăluit 55.000 de pagini furate de spionii israelieni, per total nu mai puțin de o jumătate de tonă de material referitor la programul nuclear iranian. S-a mândrit cu fotografii ale unor dispozitive de test și cu tipare de focoase. „Arhiva atomică secretă” demonstrează dincolo de orice îndoială, afirma dl Netanyahu, că Iranul a încercat ani de zile să producă arme nucleare.
Prezentarea părea destinată unui auditoriu format dintr-un singur om: președintele Donald Trump, care trebuie să decidă până pe 12 mai dacă va retrage SUA dintr-un acord în virtutea căruia Iranul a acceptat să-și oprească programul nuclear în schimbul ridicării sancțiunilor.
Alți semnatari, între care Regatul Unit, Franța și Germania, au încercat să-l convingă pe dl Trump să rămână în acord. Ei au colaborat cu America în încercarea de a repara ceea ce președintele consideră a fi lacunele fatale ale acordului. Însă dl Netanyahu a declarat că acordul s-a „bazat pe minciuni”, drept pentru care nu ar fi trebuit să fie încheiat vreodată. Problema cu argumentul dlui Netanyahu este aceea că aproape toată informația pe care a prezentat-o el a fost deja documentată de Agenția Internațională a Energiei Atomice (IAEA), încă dinainte de 2015.
În ciuda dezmințirilor Iranului cum că programul său nuclear nu urmărea decât obiective civile, IAEA și guvernele occidentale nu se îndoiau mai deloc că scopul lui era obținerea armelor nucleare. Serviciile secrete americane au concluzionat că Iranul și-a suspendat cea mai mare parte a activității sale nucleare militare în 2003, deși unele elemente au continuat. De fapt tocmai din acest motiv America și ceilalți au căutat să încheie acordul nuclear.
Semnatarii nu au insistat ca Iranul să recunoască tot ceea ce făcuse în trecut, fiindcă acest lucru ar fi pus în pericol negocierile. În schimb, ei au estompat trecutul și s-au asigurat că, dacă nu se poate avea încredere în Iran, acest lucru să se reflecte în obligația lui de a se deschide unor inspecții fără precedent ale IAEA. Opozanții acordului, între care dl Netanyahu și dl Trump, afirmă că inspecțiile siturilor militare le lasă iranienilor timp suficient pentru a-și ascunde materialele pentru producția de arme nucleare.
Ei se plâng de asemenea și că acordul nu acoperă programul iranian de rachete balistice, care a continuat după 2015, dar și că acordul permite ca restricțiile nucleare impuse Iranului să expire la un moment dat - la care moment el ar putea folosi vechile tipare pentru a construi o bombă. Însă puțini sunt cei care argumentează că acordul nu e eficient în acest moment. Dl Netanyahu nu a venit cu nici o dovadă că Iranul ar viola acordul.
Nimic din tot materialul obținut de spionii Israelului nu privește perioada scursă de la semnarea acordului. Într-un interviu din martie, șeful de stat major al armatei israeliene, Gadi Eizenkot, a declarat: „Chiar acum, acordul, cu toate neajunsurile lui, funcționează și amână materializarea viziunii nucleare iraniene cu 10 până la 15 ani.” Opozanții n-au reușit să vină cu o alternativă, în afară de lovituri militare, care să îngrădească ambițiile nucleare ale Iranului.
Dar, cu toate acestea, Casa Albă pare hotărâtă să rupă acordul. Ea a declarat că dl Netanyahu a oferit „detalii noi și convingătoare privind acțiunile Iranului de a construi arme nucleare transportabile cu rachete.” Israelul se confruntă cu Iranul și în alte privințe. Prezentarea dlui Netanyahu a venit la mai puțin de o zi după ce lovituri cu rachete asupra unor ținte din Siria omorâseră zeci de oameni, mulți dintre ei fiind iranieni.
Suspiciunea a planat asupra Israelului, care a mai lovit și altădată baze iraniene din Siria. Analiștii sunt îngrijorați că amplificarea fricțiunilor dintre cele două țări ar putea duce într-un final la un război în toată regula. Destrămarea acordului nuclear a mărit și mai mult aceste temeri, incheie , potrivit The Economist. (preluare Rador)
3
3
