Primul-ministru kosovar, Ramush Haradinaj: "Nu am recunoaşte niciodată independenţa Cataloniei

de Ionut Baias     HotNews.ro
Marţi, 1 mai 2018, 0:19 Actualitate | Internaţional


Steagul Kosovo
Foto: Ioana Moldovan
Primul-ministru kosovar, Ramush Haradinaj (Glodane, fosta Iugoslavie, 1968), repetă neobosit: "Nu am recunoaşte niciodată independenţa Cataloniei. Kosovo şi Catalonia nu au nimic în comun şi stabilirea oricărei analogii între ele este o prostie. Kosovo s-a născut din dezintegrarea Federaţiei Iugoslave, într-un proces sângeros de lupte ale tuturor împotriva tuturor. Nu este cazul în Spania, unde drepturile civile şi politice sunt respectate, potrivit unei analize El Pais, citate de Rador.

Nu se poate compara represiunea sub regimul lui Milosevic cu statul de drept spaniol; este chiar ofensator. Şi nu este vorba despre eliminarea asemănărilor, căci ele nu există". Expresia simpatiei sale pentru Spania pare reală, probabil dată fiind amintirea plăcută a unei călătorii prin Galicia, în anii optzeci, sau din luna de miere în Tenerife, în 2003, dar votul împotrivă al lui Mariano Rajoy la o declaraţie europeană care includea Kosovo îi scade entuziasmul înaintea summitului UE-Balcani, care va avea loc pe 17 mai, la Sofia.

Într-un interviu acordat la Pristina, unde El Pais a călătorit la invitaţia guvernului kosovar, Haradinaj nu se eschivează de la nicio temă, de la teama de influenţa rusească în Balcani, la trecutul său de comandant de gherilă al Armatei de Eliberare a Kosovo (KLA) , dar actualul 'casus belli' deschis de Spania monopolizează conversaţia. El este conştient de faptul că la Sofia nu va exista o fotografie de grup, poate nici măcar vreo întâlnire cu delegaţia spaniolă, de teama de a nu fi utilizate de către separatişti, dar el nu disperă: "Sunt deschis la orice contact, ar fi o onoare să-l salute pe Rajoy, deoarece avem multe de vorbit, despre cooperarea economică sau culturală, de exemplu".

Haradinaj, şeful guvernului unei ţări fără armată şi fără monedă (se utilizează euro), a cărei independenţă faţă de Serbia, a declarat unilateral în 2008, după un război sângeros, a fost validată în 2010 de Curtea Internaţională de la Haga, susţine că ţara sa are un singur obiectiv, (aderarea la) UE, în ciuda faptului că cinci state membre continuă să îi întoarcă spatele (în afară de Spania, mai sunt România, Slovacia, Grecia şi Cipru).

"Veto-ul lui Rajoy este unul nedorit, deoarece Kosovo are un mare respect faţă de Spania ca naţiune şi ca democraţie consolidată. Ca şi celelalte ţări care au rezultat din dezintegrarea Iugoslaviei, de la Kosovo la Macedonia, aspirăm să fim înţeleşi şi sperăm că Spania ne va accepta, într-o bună zi, ca un membru al familiei, aşa cum suntem. Cu toate acestea, referinţele secesioniştilor catalani la "modelul kosovar" pentru a obţine independenţa nu ajută.

Nu există o analogie posibilă între Kosovo şi Catalonia. Stabilirea acestei asemănări ar însemna ignorarea istoriei sau interpretarea ei greşită. Spania este o democraţie avansată. Cazul nostru derivă din dizolvarea, prin războaie tragice, a fostei Iugoslavii, în anii '90 [în Kosovo, în 1998-1999]. Există o diferenţă abisală: noi am luptat pentru democraţie, dar mai ales pentru drepturile omului.

Nu este cazul Cataloniei". În timp ce asigură că nu are cunoştinţă de vizite ale catalanilor în Kosovo, în ultimii ani, pentru a lua act de experienţa sa ("nu, niciodată, nici vizite ale catalanilor, nici nu locuiesc aici... nu avem nicio informaţie, oficială sau neoficială, că s-ar fi întâmplat acest lucru"), Haradinaj respectă "integritatea teritorială şi suveranitatea spaniolă". "În nici un caz nu am fi recunoscut independenţa Cataloniei", repetă el tăios.

"Spania este o ţară admirabilă, nu numai că o respectăm ca naţiune, pentru istoria ei şi contribuţia ei la civilizaţia mondială, dar populaţia noastră are o mare simpatie pentru Spania. Sperăm că ne va putea accepta ca membru al familiei europene. Acesta este destinul nostru, în beneficiul nostru şi al tuturor, deoarece cu cât mai mare este stabilitatea Balcanilor de Vest, cu atât mai mare va fi pacea şi stabilitatea în Europa, şi cu atât mai mică marja de manevră a duşmanilor pentru a destabiliza regiunea sau a o utiliza pentru a submina sau eroda progresul Europei".

Summit-ul de la Sofia este primul pe care UE îl celebrează cu Balcanii, de mai bine de 15 ani, iar Haradinaj se bazează pe un indiciu din partea vecinilor săi pentru a contracara opoziţia lui Rajoy. "Primul-ministru [bulgar, Boiko] Borisov exprimă bine realitatea regiunii, deoarece înţelege nevoia de integrare, este conştient de faptul că Serbia poate progresa dacă şi Kosovo va face la fel... Un veto sau un blocaj pentru Kosovo va întârzia accesul Serbiei şi al altor ţări din zonă, şi le va uşura duşmanilor din regiune încercarea de a obţină influenţă şi a submina eforturile depuse de Bruxelles în această parte a lumii.

Sper că toate ţările balcanice, dar şi Madridul, ne vor ajuta să intrăm în familie, pentru a nu fi una dintre 'găurile' din regiune, susceptibile de a fi folosite de duşmani. Este o necesitate şi o cerinţă din partea noastră. Nu fiţi vulnerabili, nu le permiteţi altora să utilizeze Kosovo pentru a submina progresul Europei". Când vorbeşte despre duşmani, Haradinaj are în minte două puteri, unul regională (Turcia) şi alta neoimperială, globală, Rusia.

Tentaculele Ankarei se fac simţite puternic în Kosovo: cu câteva săptămâni în urmă, expulzarea a şase cetăţeni turci, cu presupuse legături cu reţeaua clericului Fetuláh Gülen - căruia Turcia îi atribuie lovitura nereuşită din 2016 - a generat o criză politică la Pristina. "Vrem relaţii de prietenie cu toate naţiunile, dar suntem foarte precauţi cu Ankara. Deportarea a şase cetăţeni turci a fost o neînţelegere pentru care am demis doi înalţi oficiali, la ministrul de interne şi pe şeful serviciilor de informaţii.

Faptul a generat o dezbatere pe care eu am evitat să o urmăresc, o dezbatere încurajată de preşedintele Erdogan, dar trebuie să respectăm Constituţia noastră, legile noastre şi convenţiile privind drepturile omului. Procedurile judiciare nu au fost respectate şi de aceea am intervenit. Trebuie să învăţăm din ceea ce s-a întâmplat". În ceea ce priveşte Rusia, care în ultima vreme a manevrat mai mult sau mai puţin vizibil în Muntenegru, Serbia sau Macedonia - a trimis către Skopje mesajul că aspiraţia sa de a intra în NATO nu este acceptabilă - Haradinaj nu-şi ascunde temerile.

"Am am luat o poziţie: suntem [parte a] Europei şi a Alianţei Atlantice. Democraţia noastră este tânără, însă scopul nostru este să fim parte a familiei euro-atlantice, precum şi să menținem relaţii bune cu Statele Unite. Nu suntem în orbita influenţei ruseşti. Moscova acţionează, de asemenea, cu prudenţă, nu încearcă în mod deschis să destabilizeze regiunea, dar suntem preocupaţi de anumite tipuri de activităţi de pe agenda sa de aici".

În Serbia, în Muntenegru, în Macedonia? Toate în jurul nostru". Pentru a negocia aderarea Kosovo la UE, un proces prin care Haradinaj se aşteaptă ca ţara sa să ajungă la statutul de stat candidat" până la sfârşitul anului sau începutul lui 2019" - este în prezent încheiat cu un acord de asociere şi stabilizare (ASA - Pristina trebuie să îndeplinească cerinţele aşa-numitului acord cu Bruxelles-ul, un dialog pe care Serbia l-a început în 2013, la imboldul UE.

"Toate punctele sunt aproape terminate, dar trebuie să ajungem la un acord final şi cuprinzător cu Serbia; cadrul există, dar nu există impulsul". Una dintre cerinţe este, de exemplu, crearea unei asociaţii a municipalităţilor sârbe din Kosovo, "pentru ca sârbii din nord să facă parte din punct de vedere legal şi instituțional din Kosovo şi să aibă garanţii de participare activă la instituţii". Participarea minorităţii sârbe (40.

000 din 1,8 milioane de locuitori) începe, de asemenea, să fie observată în germenul viitoarei armate kosovare. "Forţele de securitate din Kosovo au fost capabile să demonstreze cine suntem. Acum câteva săptămâni, am eliberat birourile a 34 de sârbi, deoarece sunt forţele armate ale tuturor, foarte puţine ca număr şi mandat, forţe de tranziţie... pentru că a avea o armată va fi un proces care va dura mult timp.

În acelaşi timp, avem în vedere prezenţa KFOR [forţele internaţionale conduse de NATO] pe o bază permanentă, pentru a consolida securitatea şi stabilitatea provinciei Kosovo şi a regiunii". Haradinaj nu evită întrebarea cea mai jenantă, eventualitatea de a fi urmărit penal de tribunalul special care investighează crimele de război comise în perioada 1998-1999, în care a jucat un rol de protagonist, în calitate de comandant al ELK (armata de eliberare a Kosovo).

"Nu mă tem. Am trecut deja prin cele mai înalte tribunale internaţionale, unde am fost judecat de două ori, rejudecat şi, în cele din urmă, achitat. Nu sunt un subiect de cercetare. Cu toate acestea, sunt critic pentru două caracteristici ale acestui tribunal: una, faptul că este în afara ţării [la Haga], cu experţi şi procurori străini, deoarece ar trebui să fie aici; şi a doua, se concentrează doar pe victimizatorii ELK, pe albanezii kosovari.

Nu este acceptabil din punctul de vedere al legilor internaţionale. Ar trebui să investigheze făptaşii sau victimele fără deosebire de etnie, dar este prea târziu pentru a corecta acest lucru". De la începutul carierei sale politice, Haradinaj a contat, ca şi Kosovo, pe sprijinul hotărât al Washingtonului. "Relaţiile noastre sunt loiale şi demne de încredere. SUA au o agendă globală şi ar fi grozav pentru ei să predea ştafeta Bruxelles-ului, dar rolul lor este încă necesar, deoarece Balcanii nu sunt încă stabili, aşa că e mai bine să fie aici".

Ca o contrapartidă instituţională şi administrativă, mai degrabă decât politică, o UE oarecum inconsecventă, cum spun cei mai critici, revine la summitul de la Sofia pe nisipurile mişcătoare care au fost întotdeauna în regiune. "Nu putem înţelege diviziunea din UE faţă de Balcani, este surprinzător faptul că unele naţiuni nu profită de oportunitatea de a face afaceri în regiune şi, astfel, ajută la închiderea acestor zone.

Pentru UE, cred că ar fi mai bine să punem capăt aici, înainte de a ne confrunta cu alte provocări în lume. Faptul că cinci ţări membre nu ne recunosc ne arată că există încă probleme care trebuie soluţionate. O blocadă asupra Kosovo este o blocadă împotriva tuturor ţărilor din zonă. Sper că toate diferenţele de astăzi nu împiedică o politică a unui viitor favorabil incluziunii. Este foarte bine că se deschid negocieri de aderare cu Albania şi Macedonia, dar ar trebui deschise şi cu Kosovo sau Bosnia… în aceeaşi direcţie pentru toţi".



















1075 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Da (Marţi, 1 mai 2018, 0:30)

    mitg [utilizator]

    "Sperăm că ne va putea accepta ca membru al familiei europene. Acesta este destinul nostru"

    Am auzit placa asta si la romani, unguri, polonezi et al.
    Ne rupem sistematic in figuri in "familia europeana".


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică