Curtea Supremă a Statelor Unite a părut să aibă păreri împărţite, examinând decretul antiimigraţie al preşedintelui Donald Trump, faza finală a unei dure bătălii judiciare, de 15 luni, în centrul căreia se află această măsură extrem de controversată, relatează AFP, citat de news.ro.

Donald TrumpFoto: Wikipedia

Majoritari cu cinci voturi din nouă, judecătorii conservatori au părut mai degrabă convinşi de teza potrivit căreia Trump nu a făcut decât să se folosească de prerogativele sale decizând să interzică intrarea pe teritoriul american - în mod permanent - cetăţenilor din şase ţări majoritar musulmane.

Cei patru judecători progresişti au părut mai degrabă preocupaţi de acuzaţii potrivit cărora acest decret îi ţinteşte pe musulmani, în contextul în care Constituţia americană interzice discrimnarea religioasă.

A fost pentru prima oară când Înalta Curte a consacrat una dintre audierile sale solemne unei acţiuni politice emblematice a miliardarului.

Acest caz este probabil, pentru ea, cel mai important din acest an.

Textul în cauză este a treia versiune a unui decret care a provocat o undă de şoc mondială, după ce documentul a fost pus abrupt în vigoare de Casa Albă, pe 27 ianuarie 2017, la o săptămână după ce Trump a preluat funcţia.

Această ultimă versiune închide frontierele americane unui număr de aproximativ 150 de milioane de persoane, cetăţeni ai următoarelor ţări: Yemen, Siria, Libia, Iran, Somalia şi Coreea de Nord.

Noel Francisco, avocatul Guvernului, a luptat aprig împotriva ideii că această măsură ar fi un ”decret antimsulman”.

”Este o decizie fondată pe baza informaţiilor culese de multiple agenţii (federale)”, a dat el asigurări, adăugând că nu este treaba justiţiei să se amestece.

Donald Trump susţine că este liber să restrângă accesul în Statele Unite, dacă el consideră acest lucru necesar, în numele securităţii naţionale.

El subliniază că decretul vizează să împiedice intrarea unor ”terorişti străini” în America.

”Excluderea unor străini este un act politic”, a declarat Francisco. ”Asta se înscrie perfect în puterea preşedintelui”.

”TERORIŞTI STRĂINI”

După atentele de la 11 septembrie 2001, atacurile cele mai grave în Statele Unite au fost comise, cu toate acestea, fie de către americani, fie de către cetăţeni care nu provin din ţările vizate de decret.

Neal Katyal, avocatul care reprezintă statul Hawaii, aflat la originea plângerii, i-a îndemnat pe judecători să declare neconstituţional decretul antiimigraţie, în opinia sa fructul ”exercitării unei puteri pe care niciun preşedinte nu a exercitat-o în acest fel în 100 de ani”.

La fel ca el, judecătoarea progresistă Sonia Sotomayor s-a mirat că Trump a ales calea reglementării şi nu o lege votată în Congres, în vederea adoptării unei măsuri atât de radicale.

”De unde îşi ia preşedintele autoritatea pentru a merge mai departe decât a stabilit Congresul?”, a întrebat ea.

Diversele versiuni ale decretului antiimigraţie au făcut fiecare obiectul unei bătălii dure în tribunale, cu multiple răsturnări de situaţie în prima instanţă şi în apel.

A treia versiune nu a scăpat nici ea. Textul semnat la 24 septembrie a fost suspendat pe 17 octombrie de un judecător din Hawaii. Un tribunal din Maryland a blocat, de asemenea, măsura.

Zeci de asociaţii de apărare a migranţilor sau de organizaţii religioase au luat poziţie în această dezbatere.

”Decretul cu privire la migraţie este, potrivit propriilor cuvinte ale lui Trump, o interdicţie a musulmanilor”, afirmă Uniunea Americană pentru Libertăţi Civile (ACLU), aflată în vârful luptei contra textului.

Katyal a amintit că Trump a repostat pe Twitter, în noiembrie, videoclipuri islamofobe ale unei conducătoare a unei formaţiuni neofasciste britanice.

ŞTERGEREA PREJUDECĂŢII ANTIMUSLMANE

Avocatul a încercat să dovedească existenţa unor prejudecăţi antimusulmane de durată ale lui Trump, amintind promisiunea acestuia din campania electorală de a interzice intrarea în Statele Unite a musulmanilor. Această declaraţie a provocat la acea vreme un val de emoţie în lume.

Însă Noel Francisco i-a replicat că numai declaraţiile făcute de Trump după ce a fost învestit preşedinte contează.

”Declaraţiile din campanie sunt făcute de simpli cetăţeni”, a spus el.

Curtea Supremă se va pronunţa în acest dosar exploziv până la sfârşitul lui iunie.

”Indiferent care va fi decizia Curţii, ea va avea consecinţe profunde asupra americanilor, migranţilor şi preşedintelui”, preconizează profesorul Stephen Yale-Loehr, un specialist în domeniul imigraţiei.