Marţi, în ultima zi a unui proces care urmăreşte casarea condamnării sale la 40 de ani de închisoare, fostul şef politic al sârbilor din Bosnia, Radovan Karadzic, a perseverat în a nega genocidul în faţa judecătorilor.
În 2016, Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPIY) l-a găsit vinovat de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii în timpul conflictului din Bosnia (1992-1995), potrivit Rador, care citează La Libre.
"N-a existat niciodată un plan criminal, nici de omogeneizare a civililor sau teritoriului", a spus sîrbul de 72 de ani, asigurându-şi el-însuşi apărarea cu ajutorul a doi avocaţi în faţa Mecanismului pentru Tribunalele Penale Internaţionale (MTPI) ale ONU, succesorul TPIY.
În ajun, fostul preşedinte al entităţii sîrbilor din Bosnia, Republika Srpska, condamnat în primă instanţă pentru masacrul de la Srebrenica şi asediul de la Sarajevo, denunţase deja "miturile" privind deplasarea populaţiilor pe baze etnice.
"Sîrbii, croaţii şi musulmanii formau un singur popor. Noi estimam că musulmanii fac parte din poporul nostru, dar ei au vrut să facă secesiune", a spus el, marţi, acuzându-i că i-au atacat pe sârbi.
"Dorinţa noastră era ca musulmanii să rămână cu noi în cadrul Iugoslaviei", a asigurat el.
Apărarea estimează că procesul de la TPIY a fost "inechitabil". "După părerea noastră, curtea de apel trebuie să ordone deschiderea unui nou proes sau revizuirea lui", a pledat avocata Kate Gibson în faţa celor cinci judecători ai MTPI.
"Râuri de sânge"
La rândul ei, acuzarea a respins metodic toate cele 50 de motive de apel prezentate de tabăra opusă. "Karadzic şi colaboratorii lui ştiau că vor fi obligaţi să verse râuri de sânge pentru a-şi crea un teritoriu etnic pur, a declarat Katrina Gustafson, unul dintre procurori.În verdictul său, TPIY considera că acuzatul, "vârf de lance al structurilor militare, politice şi guvernamentale" ale sîrbilor din Bosnia, căutase să divizeze ţara.
Fostul psihiatru a fost găsit vinovat în primă instanţă de genocid pentru crimele de la Srebrenica. Aproape 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani au pierit în iulie 1995 în acest masacru, cel mai sângeros din Europa după Al Doilea Război Mondial.
El asigură că, la vremea aceea, lucrase pentru "a păstra pacea". "Musulmanii care aveau legături cu mine ştiu că sunt un om lipsit de orice prejudecăţi", a asigurat el în timpul unei intervenţii, combinând cuvântul cu gesturile.
După moartea, în timpul procesului, a fostului preşedinte sârb Slobodan Milosevic, el este cel mai înalt oficial care dă socoteală pentru acest război soldat cu peste 100.000 de morţi şi 2,2 milioane de refugiaţi între 1992 şi 1995.
"Sentinţa cea mai dură"
Potrivit judecătorilor TPIY, masacrul de la Srebrenica se înscria în cadrul unei "purificări etnice" planificate de un trio care îi reunea pe Karadzic, alter ego-ul al acestuia, generalul Ratko Mladic, şi Slobodan Milosevic.
Karadzic a mai fost condamnat pentru persecuţii, crime, violuri, tratamente inumane sau transferuri forţate, mai ales în timpul asediului Sarajevo, care au costat viaţa a 10.000 de civili în 44 de luni, ca şi pentru lagărele de detenţie cu "condiţii de viaţă inumane".
Dar el a fost achitat de două capete de acuzare pentru genocid, din lipsă de probe suficiente pentru a se putea afirma dincolo de orice îndoială rezonabilă că o asemenea crimă ar mai fi fost comisă şi în alte şapte localităţi din Bosnia.
Marţi, acuzarea, care contestă achitarea pe acest punct şi care a făcut şi ea apel la judecata în primă instanţă, a cerut din nou închisoarea pe viaţă pentru Karadzic. "El şi-a folosit poziţia pentru a face să curgă sângele multor victime. Trebuie să primească sentinţa cea mai dură", a subliniat dna Gustafson.
O vreme cel mai căutat fugar de pe continentul european, Karadzic a fost arestat în 2008 după 13 ani de fugă. Din 2009, el se află în spatele gratiilor la penitenciarul Naţiunilor Unite din dunele Hagăi. Curtea de apel se va pronunţa "în termenul dorit", a conchis preşedintele MTPI, Theodor Meron, înainte de a ridica şedinţa.