Viktor Orban şi Fidesz, partidul său, au obţinut o victorie răsunătoare pe 8 aprilie, care le oferă o supermajoritate de locuri în Parlamentul ţării. Sondajele au subestimat sprijinul partidului, iar prezenţa la vot a fost mai mare decât s-ar fi aşteptat mulţi, de aproape 69%. Orban, care va avea acum al treilea mandat consecutiv de patru ani în funcţia de prim-ministru, şi-a purtat aproape întreaga campanie pe temele fricii de migranţi şi nemulţumirii faţă de UE privind cotele de refugiaţi, potrivit Rador, care citeaza Time.

HotNews.roFoto: Hotnews

Şi, cu Fidesz câştigând o majoritate de două treimi în Parlament, Orban va fi, fără îndoială, într-o mai mare confruntare cu conducerea europeană de la Bruxelles. Câştigul lui Orban marchează o victorie pentru marca sa de "democraţie iliberală", care reprezintă o provocare directă a normelor şi valorilor UE. Este un sistem de control limitat, în care legea există în principal pentru a proteja liderii şi mandatul lor.

Judecătorii şi jurnaliştii trebuie să promoveze şi să protejeze drepturile şi alegerile celor care câştigă alegerile. A critica sau a bloca agenda oficialilor aleşi înseamnă a submina voinţa poporului. Orban, care a susţinut democraţia iliberală, îşi va forma următorul guvern în următoarele câteva săptămâni. Supermajoritatea sa îi va permite să modifice Constituţia ţării şi el se va mişca rapid pentru a submina independenţa instanţelor.

În mai, Fidesz ar putea trece controversata lege "Stop Soros", numită aşa după activistul societăţii civile, maghiarul George Soros, care ar putea interzice în mod eficient activitatea ONG-urilor fără aprobarea guvernului, în special a celor care susţin migraţia şi prezintă un "risc de securitate naţională. "Orban va deveni şi mai agresiv în atacul asupra mass-media. Liderii de afaceri care nu-i susţin agenda vor fi supuşi unor noi presiuni.

El îşi dubla efortul de a închide Universitatea Central Europeană fondată de Soros, unde protestele anti-Orban au devenit comune. Dar problema migranţilor a ajuns să definească persoana politică a lui Viktor Orban. În septembrie 2015, când sute de mii de oameni au fugit din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord către Europa, miniştrii de interne ai UE au aprobat un plan de relocare a 120.000 de migranţi pe întregul continent, pentru a uşura povara unor ţări precum Grecia şi Italia, în ciuda voturilor negative din Ungaria, Republica Cehă, Slovacia şi România.

Deşi micile populaţii din aceste ţări presupuneau că li se cere să accepte un număr relativ mic de migranţi, Orban şi alţii au contestat imediat. După atacurile de la Charlie Hebdo din Paris, din 2015, Orban a promis să "păstreze Ungaria aşa cum este". Candidatul Orban a avertizat despre "infiltrarea invadatorilor islamici". Această strategie pare să funcţioneze şi, din când în când, continuă să insiste asupra faptului că Ungaria, unde mai puţin de 6% din populaţie este născută în străinătate, nu va admite niciodată migranţii "cu caracteristici culturale şi medii diferite".

De asemenea, Orban ar putea trece la consemnareea unei respingeri a sistemului de cote al UE în Constituţia Ungariei. Ca răspuns, UE ar putea reduce fondurile Ungariei din bugetul următor al Uniunii, însă pedepse mai dure, cum ar fi retragerea dreptului de vot în UE, necesită un vot unanim din partea membrilor UE, iar statele din Europa de Est aliniate cu Ungaria vor vota nu. Ungaria, Polonia şi (probabil) Italia vor avea acum guverne eurosceptice care pot submina efortul lui Macron al Franţei şi al lui Merkel a Germaniei în reformarea zonei euro, gestionarea relaţiilor cu Rusia şi găsirea unei soluţii durabile la criza migranţilor.

Divizarea Est-Vest ale Uniunii devine din ce în ce mai greu de ignorat.