După prezumtivul atac chimic soldat cu zeci de morți sâmbătă, în localitatea Douma, ultimul bastion rebel la porțile Damascului, în Ghouta, SUA au amenințat cu represalii armate, scrie AFP. Iată mai jos ce dispozitiv militar ar putea fi folosit ca represalii împotriva regimului președintelui sirian Bashar al-Assad de către Statele Unite și aliații săi și ce forțe are amplasate Rusia în regiune.
- STATELE UNITE
Când președintele Donald Trump a ordonat anul trecut bombardarea unor poziții ale regimului sirian după un atac cu gaz sarin care a vizat localitatea rebelă Khan Shaykhun, US Navy a lansat 59 de rachete de croazieră Tomahawk de pe distrugătoarele USS Porter și USS Ross care se aflau în Mediterana.
Rachetele Tomahawks utilizate anul trecut au lovit avioane, adăposturi, depozite de carburant și muniție, sisteme antirachetă și radere din baza aeriană Shayrat, controlată de regimul sirian.
USS Donald Cook
Foto: US Navy
În acest an, Porter și Ross sunt în misiune în Atlanticul de Nord, mult prea departe de coasta siriană.
Dar USS Donald Cook, un distrugător din clasa Arleigh Burke, a părăsit luni portul cipriot Larnaca și se află într-o zonă din care poate lovi cu ușurință Siria.
Și USS New York se află în Mediterana, dar este puțin probabil ca această navă de transport amfibiu să fie direct implicată într-un atac de acest gen.
Opt submarine ale US Navy se află în misiuni în diferite locuri din lume, dar amplasarea lor este ținută secretă. Dacă unul dintre ele se află în Mediterană, ar putea fi folosit pentru a lansa rachete.
US Navy nu are în prezent niciun portavion în Mediterana, dar grupul aeronaval al USS Harry S. Truman părăsește miercuri portul Norfolk, în Virginia, în cadrul unei misiuni prevăzută de mult timp.
Dacă Pentagonul vrea să recurgă la drone, dispune de o amplă rețea în regiune, unde Statele Unite conduc coaliția internațională împotriva grupării Stat Islamic.
- FRANȚA
Printre scenariile posibile figurează trimiterea de avioane Rafale înarmate cu rachete de croazieră Scalp. Raza de acțiune a acestor rachete, de peste 250 de kilometri, permite atacul fără ca avioanele să survoleze Siria, unde spațiul aerian este protejat de apărarea antiaeriană rusească.
Avioanele ar putea decola din Iordania sau din Emiratele Arabe Unite, țări în care se află câte o bază franceză.
Dar Parisul ar putea decide ca avioanele să decoleze de pe teritoriul Franței, cu organizarea a două sau trei misiuni de realimentare în zbor. O operațiune care aer meritul discreției, arată o sursă militară.
Aceasta este opțiunea aleasă de președintele francez François Hollande în august 2013, după atacurile chimice din Ghouta soldate cu peste 1.400 de morți. Dar Barack Obama a decis în cele din urmă să renunțe la lansarea unei operațiuni în Siria, forțând Parisul să facă pasul înapoi, în condițiile în care mai multe avioane Rafale înarmate erau pregătite să decoleze din baza Saint-Dizier (est).
O altă posibilitate: lansarea de lovituri de pe o fregată multi-misiune (FREMM) echipată cu rachete de croazieră navale (MdCN), a căror rază de acțiune de mai multe sute de kilometri permite vizarea în profunzime a unor obiective strategice, rămânând în apele internaționale.
În prezent, FREMM Aquitaine se află în estul Mediteranei.
- MAREA BRITANIE
Ca și Franța și Statele Unite, Marea Britanică este puternic implantată militar în Orientul Apropiat, în cadrul misiunii antijihadiste: în 13 februarie 2018, militarii britanici au efectuat 1.700 de lovituri aeriene împotriva SI în Irak și în Siria.
Royal Air Force dispune de o bază aeriană importantă în Cipru, la Akrotiki, de unde au fost efectuate numeroase raiduri împotriva SI în Siria.
-------------------------------------------
- RUSIA
Rusia spune că și-a redus semnificativ prezența militară și operațiunile în Siria din noiembrie 2017, dar menține o multitudine de unități în această țară, în special în Tartus și Hmeimim.
Câți miliare are Rusia?
Cifra oficială cea mai recentă este cea a personalului militar care a votat în Siria la alegerile prezidențiale din 18 martie: 2.954, 100% pentru Vladimir Putin.
Marea majoritate sunt amplasați în baza aeriana din Hmeimim, în nord-vestul Siriei.
O mare parte a soldaților ruși din Siria sunt „consilieri” militari, care susțin pe teren armata siriană și care au jucat un rol esențial în recentele victorii ale regimului.
La aceștia se adaugă poliția militară, formată în majoritate din batalioane provenite din republicile musulmane din Caucazul rusesc. Ei sunt amplasați în localitățile cucerite de la rebeli, precum Alep, și în zonele „de dezescaladare” instaurate în mai multe regiuni ale țării.
Expertul militar Pavel Felghenauer estima la sfârșitul lui 2017 că "până la o mie de membri ai forțelor speciale” luptă alături de trupele regimului.
Vladimir Putin a dezvăluit în decembrie anul trecut că un total de 48.000 de militari ruși au participat la intervenția din Siria, de la lansarea sa, în 30 septembrie 2015.
Oficial, peste 80 de militari ruși au murit în Siria de atunci, dintre care jumătate în urma prăbușirii unui avion de transport la aterizarea în baza din Hmeimim. Dar pierderile în rândul mercenarilor ruși, a căror prezență nu a fost recunoscută de Kremlin decât recent, sunt mult mai mari.
Avioane de vânătoare și de bombardament
Aviația este brațul armat al intervenției militare rusești. Numărul lor nu este făcut public dar experții estimează la „câteva zeci” numărul de avioane din Hmeimim.
Suhoi Su-35
Foto: Sukhoi.org
Aici se află bombardiere Su-24 sau Su-34, avioanele multirol Su-30 și chiar avioane de vânătoare Su-35, cele mai noi avioane construite de complexul militaro-industrial rusesc. Rusia are aici și câteva zeci de elicoptere de luptă.
Rusia folosit și bombardiere strategice Tu-22 și Tu-160 pentru lovituri aeriene, dar și rachete de croazieră cu rază de acțiune de 4.500 km: o plus valoare militară minimă dar un simbol pentru o armată rusă dornică să își afișeze forța.
Nave și baterii antiaeriene
Pentru a asigura apărarea bazei din Hmeimim, Rusia a instalat în noiembrie 2015 foarte modernele baterii antiaeriene S-400. Armata a instalat și mijloace mobile de apărare antiaeriană (Pantsir și Tor M1).
La Tartus, unde armata rusă dispune de instalații portuare de mai multe decenii, au fost amplasate baterii de apărare antiaeriană S-300. Asta în ciuda faptului că nici rebelii, nici jihadiștii nu dispun de aviație, dar permit impunerea unei „zone aeriene de excluziune” deasupra Siriei.
În ceea ce privește navele, acestea s-au succedat in Mediterana și au efectuat o serie de atacuri foarte mediatizate. După o misiune în largul Siriei, unicul portavion al Rusiei, Amiralul Kuznetsov, se află în prezent în regiunea Murmansk, pentru o modernizare care este prevăzută a dura trei ani.
Submarine rusești au fost folosite in patru rânduri.
2
5
