Președintele Emmanuel Macron a provocat o avalanșă de reacții indignate în Franța, în special pe zona de stânga, după ce a declarat că dorește să „repare” legătura „deterioarată” dintre Biserică și stat, într-o țară puternic ancorată în principiul laicității, scrie AFP.
Într-un discurs fluviu în fața Conferinței episcopilor, luni seara, președintele a spus că vrea să „repare” legăturile dintre Biserică și stat prin intermediul unui „dialog al adevărului”.
Într-o țară în care principiul laicității a fost stabilit încă din 1905 privind separarea bisericii de stat, aceste declarații au declanșat imediat un torent de reacții vehemente.
Fostul premier sociaist Manuel Valls a reamintit într-un un tweet ca „laicitatea este Franța”.
"Laicitatea este bijuteria noastră. Iată ce ar trebui să apere un președinte al republicii", a scris tot pe Twitter noul șef al Partidului Socialist, Olivier Faure.
Președintele Franței nesupuse (stanga radicală) a criticat un discurs „iresponsabil”. "#Macron în plin delir metafizic. Insuportabil. Așteptam un președinte, auzim un pastor”, a spus Jean-Luc Mélenchon.
Marți dimineața, Gérard Collomb, ministru de Interne și responsabil pentru relația cu cultele, l-a sprijinit pe Emmanuel Macron. "Ceea ce a spus: la om, nu e doar materia, există și o căutare a absolutului, a spiritualității, a da un sens vieții. Este poate o tonalitate nouă dar care nu nu se rupe deloc de marile principii ale laicității".
Franța este, potrivit legii din 1905, o republică laică, cu un stat neutru, separat de religii.
Acest principiu este susținut de numeroși francezi. Potrivit unui sondaj publicat în 2017 de institutul WinGallup, 50% dintre francezi se declară atei sau fără religie, față de 45% care se declară religioși.
Dar tema este adeseori un subiect de dezbateri aprinse, legate de anumite manifestări publice ale credinței musulmane sau de moștenirea creștină a țării.
0
1
