Ecuadorul, deranjat de unele dintre luările de poziţie ale fondatorului WikiLeaks, i-a tăiat internetul lui Julian Assange, refugiat în Ambasada ecuadoriană la Londra din 2012, pentru a-l pedepsi, relatează News.ro citand AFP.

Julian Assange, in ambasada Ecuadorului de la LondraFoto: Agerpres/AP

Guvernul ecuadorian a anunţat miercuri că a tăiat "sistemele" de comunicare "cu exteriorul" ale australianului.

A fost suprimată conexiunea la internet sau i-a fost confiscat material? Comunicatul nu oferea detalii despre modalitatea sancţionării. Textul nu spunea nici dacă fondatorul WikiLeaks poate primi vizitatori.

Fostul ministru grec de Finanţe Yanis Varoufakis şi muzicianul britanic Brian Eno au denunţat această măsură care contribuie, în opinia lor, "la izolarea lui Julian".

În cazul unei recidive a australianului, Quito ameninţă că ar putea să adopte "alte măsuri", fără să ofere precizări.

Guvernul ecuadorian nu a precizat în ce fel şi-a încălcat Julian Assange "angajamentul scris cu Guvernul, la sfârşitul lui 2017, potrivit căruia promitea să nu publice mesaje constituind o ingerinţă în relaţia (Ecuadorului) cu alte state", inclusiv cu Statele Unite.

Însă reacţia acestei ţări intervine după o serie de mesaje postate pe Twitter recent de către Assange. În aceste mesaje el denunţă arestarea fostului preşedinte catalan Carles Puigdemont, duminică, în Germania.

Luni seara el a reproşat "timing"-ul expulzării unor diplomaţi ruşi de către ţări occidentale, ca reacţie faţă de otrăvirea unui fost agent rus în Regatul Unit,"la 12 ore după unul dintre cele mai grave incendii de imobile din istoria postsovietică", la un centru comercial din Siberia.

Australianul şi-a atras imediat furia unui membru al Guvernului britanic.

"Este foarte regretabil că Julian Assange rămâne în Ambasada Ecuadorului", a declarat marţi secretarul de stat britanic însărcinat cu Afaceri Externe, Alan Duncan, în Parlament.

"A venit vremea ca acest mizerabil vierme mic de pământ să iasă din ambasadă şi să se predea justiţiei britanice", a adăugat el.

  • Reuniune la Londra

Aceasta nu este prima oară când Ecuadorul îl cheamă la ordine pe oaspetele său, o povară tot mai mare.

Assange a acuzat la sfârşitul lui 2017 Guvernul spaniol de "represiune" şi le-a luat partea separatiştilor catalani.

Însă preşedintele ecuadorian Lenin Moreno, succesorul lui Rafael Correa în mai 2017, a reiterat, în februarie, promisiunea de a continua să-l protejeze pe Assange.

Într-o intervenţie, miercuri, la Quito, şefa diplomaţiei ecuadoriene Maria Fernando Espinosa a anunţat că o delegaţie a Guvernului său urmează să întâlnească, "săptămâna viitoare", la Londra, avocaţi de-ai lui Assange cu scopul de a "explora alternative" în vederea unei eventuale ieşiri din ambasadă.

Privarea fondatorului WikiLeaks de mijloace de comunicare "nu implică o schimbare a politicii de azil (a Quito), ci revine la a pune în aplicare condiţiile" acestei protecţii, consideră Michel Levi, un profesor de relaţii internaţionale de la Universitatea Simon Bolivar.

Australianul, în vârstă de 46 de ani, a primit azil în 2012 în Ambasada Ecuadorului, pentru a scăpa de o extrădare către Suedia, unde era căutat, de la sfârşitul lui 2010, sub acuzaţii de viol şi agresiune sexuală, pe care le neagă.

Această ţară era condusă la acea vreme de Rafael Correa, un reprezentant al stângii sud-americane, care a vizat Washingtonul acordându-i protecţie fondatorului WikiLeaks.

În cazul unei arestări, Assange se teme că ar putea să fie extrădat în Statele Unite, în legătură cu publicarea de către WikiLeaks, în 2010, a numeroase secrete militare şi documente diplomatice americane.

În pofida abandonării acuzaţiilor de viol, în mai 2017, un tribunal londonez a refuzat, în februarie, să anuleze mandatul de arestare pe numele acestuia, pe motiv că nu şi-a respectat condiţiile eliberării pe cauţiune.

Guvernul ecuadorian a anunţat la sfârşitul lui februarie că un plan de mediere propus Regatului Unit în vederea soluţionării cazului lui Julian Assange se află "într-un punct mort".

Quito i-a acordat în decembrie cetăţenia ecuadoriană fondatorului WikiLeaks, însă Londra a refuzat să-i recunoască un statut diplomatic, care i-ar fi permis să părăsească ambasada fără să fie arestat de poliţia britanică.

"Vom continua să dialogăm cu Regatul Unit în vederea găsirii unei soluţii definitive şi durabile la această situaţie", a dat asigurări miercuri Espinosa.