Gina Haspel este prima femeie numita marti la conducerea CIA, dar rolul jucat de aceasta fosta responsabila pentru operatiuni clandestine in inchisori secrete sau despre detinuti torturati ar putea complica sarcina sa de a conduce una dintre cele mai mari agentii de informatii din lume, scrie AFP.

Gina HaspelFoto: Captura YouTube

Haspel, 61 de ani, urmeaza sa-l inlocuiasca pe Mike Pompeo, pe care Donald Trump l-a ales marti pentru a deveni seful diplomatiei sale, dupa ce l-a demis fara menajamente pe Rex Tillerson.

Agent secret foarte experimentat in operatiuni clandestine, s-a alaturat agentiei in 1985 si a lucrat in mai multe locuri din lume, in special la Londra, la finele anilor 2000.

"Gina este un spion exemplar si un patriot devotat care are peste 30 de ani de experienta in agentie. Este de asemenea un lider experimentat cu o aptitudine fantastica de a face lucruri si de a-i inspira pe cei care o inconjoara", declarat Mike Pompeo, cand a numit-o numarul 2 in CIA, in urma cu un an.

Atunci, trei fosti directori ai CIA si alti responsabili, printre care James Clapper, fost director al informatiilor americane, au sustinut-o pe Haspel. In schimb, doi senatori democrati si-au exprimat rezervele, intr-o scrisoare trimisa presedintelui Donald Trump.

"Parcursul sau face sa nu fie potrivita pentru acest post", au afirmat senatorii Ron Wyden si Martin Heinrich.

Ea a fost numita in 2013 in fruntea Serviciului national clandestin al CIA, dar a fost inlocuita dupa numai cateva saptamani, aparent din cauza indoielilor legate de rolul sau in crearea, dupa 11 septembrie 2001, a inchisorilor secrete in strainatate sau de folosirea unor metode precum simularea inecului, asimilata torturii, folosite pentru interogarea suspectilor.

Tehnici controversate de interogare, asimilate torturii

Washington Post scria la acea vreme ca a "gestionat o inchisoare secreta in Thailanda unde detinutii erau supusi simularii inecului si altor rele tratamente". Cotidianul american afirma ca Gina Haspel a fost de asemenea implicata in distrugerea, in 2005, a unor unor inregistrari video compromitatoare legate de aceste tehnici de interogare aplicate asupra mai multor detinuti in Thailanda.

Avocatii unor detinuti, prezumtivi membri ai al-Qaeda, doreau sa recupereze aceste inregistrari pentru a le prezenta in fata justitiei.

Printre prizonierii supusi acestor metode brutale de interogare in subordinea lui Haspel figureaza doi sauditi: Abd al-Rahim al-Nashiri, considerat creierul atentatului impotriva petrolierului Limburg in 2002 si al atacului impotriva navei americane USS Cole in 2000, si Abou Zoubaydah, primul membru influent al retelei islamiste capturat de americani dupa 11 Septembrie.

Un raport secret privind aceste programe de tortura a fost realizat in 2014 de comisia pentru Informatii a Senatului, iar actualul presedinte al comisiei, un republican, spune de mai multe luni ca incearca sa adune copiile, asigurand ca doreste sa evite scurgerile de informatii.

Democratii se tem insa ca alesul republican vrea sa distruga toate copiile acestui raport si ca adevarul asupra acestui program al CIA nu va vedea niciodata lumina zilei.

Acest raport de 6.700 de pagini detaliaza metodele de interogare si conditiile de detentie, foarte controversate, folosind tehnici interzise precum simularea inecului sau privarea de somn.

Un rezumat de 528 de pagini a fost facut public in decembrie 2014 dar versiunea completa - clasificata - contine detalii legate de metode, participanti si locuri.

Fostul presedinte Barack Obama, care se teme ca acest raport ar putea fi ingropat, a pastrat o copie pentru libraria sa prezidentiala din Chicago. Acesta ramane insa clasificat pana in 2029.