De ce se razboieste lumea? The Guardian trece in revista zonele de conflict

de I.B.     HotNews.ro
Miercuri, 7 martie 2018, 5:46 Actualitate | Internaţional


Un tanar sirian, nevoit sa-si ingroape 19 membri de familie
Foto: Captura YouTube
De la Siria la Republica Democratica Congo, Yemen, Afganistan si Ucraina - planeta este marcata de violente. Traim intr-o lume de turbulente. Poate ca conflictele de azi sunt mult mai putin letale decat cele care au marcat secolul trecut, dar aceasta nu ne linisteste prea mult. Ramanem adanc nelinistiti. Putem da vina pe terorism si frica pe care o inspira, in pofida cifrelor nerelevante statistic ale victimelor pe care le face, sau pe media contemporana si ciclul de "stiri de ultima ora" care iti taie respiratia, dar adevarul este ca razboaiele care par a-i inspira pe fanatici sau care au produs atat de multe articole de presa in ultimii ani determina o neliniste profunda. Unul din motive este ca aceste razboaie nu par a avea vreun sfarsit previzibil, potrivit The Guardian, citat de Rador.

Pentru a explica aceste conflicte, facem apel la schema binara facila - Islam versus Occident; cei bogati impotriva saracilor; natiunile care "respecta regulile" sistemului international contra celor rau-intentionate. Aplicam de asemenea marile terorii geopolitice - sfarsitul sistemului de la Westphalia, Vestul confruntat cu "ascensiunea restului" - sau chiar atribuim pur si simplu violenta "geografiei". Nici una din aceste explicatii nu pare a ne calma in mod adecvat ingrijorarile.

Saptamana aceasta, Mohammad bin Salman, tanarul print mostenitor al Arabiei Saudite, se va afla la Londra. Unul din subiectele de discutie cu politicienii britanici va fi razboiul care continua din 2015 in Yemenul invecinat, unde fortele saudite sunt in fruntea unei aliante de puteri regionale impotriva rebelilor houthi. Razboiul, care face parte din politica saudita de adoptare a unei pozitii externe mai agresive, nu merge bine. Este un impas in care au murit mii de civili.
Saptamana trecuta, Ashraf Ghani, presedintele contestat al Afganistanului, a anuntat un plan indraznet de atragere a talibanilor intr-un proces ferm de pace. Comentatorii au vorbit despre o ultima incercare disperata de a pune capat conflictului care dureaza de atat de mult timp, incat unii din soldatii occidentali care vor fi in curand trimisi in aceasta tara erau bebelusi la inceputul sau, in 2001.

Nici in Siria, unde razboiul civil este in al saptelea an, nu se intrevede vreo acalmie. Gouta, suburbie a Damascului aflata in posesia rebelilor, este zilnic supusa bombardamentelor, dupa sase ani de asediu. Militiile se intrec in manevre pentru a obtine un avantaj, pe tot cuprinsul tarii. Daca cineva a crezut ca recucerirea orasului Raqqa, unde si-a avut sediul central Statul Islamic, va pune capat ostilitatilor, s-a inselat crunt.

In plus, aceste "razboaie indelungate" - care pot include Somalia (aflata in conflict din 1991) sau Libia (din 2011) sau Mali (din 2012) - nu se limiteaza la lumea islamica. Mai este Sudanul de Sud, unde un razboi civil incrancenat care dureaza de patru ani se intensifica si RD Congo, unde saptamana trecuta mai multe proteste s-au sfarsit cu varsare de sange. Estul RD Congo a fost creuzetul uriasului conflict care a ucis 5 milioane de oameni din 1997 pana in 2003 si a ramas instabil de atunci. Mii de oameni au murit si alte milioane au fost dislocati de conflictul de aici, in ultimele 18 luni, cand anarhia a cuprins unele teritorii ale acestei tari intinse.

Au trecut peste patru ani de cand Rusia a anexat Crimeea si a ajutat la atatarea unei rebeliuni in estul industrial al Ucrainei. De atunci, aproximativ 10.000 de oameni au murit, inclusiv 3.000 de civili, si peste 1,7 milioane au fost trimisi in pribegie. In ciuda acordului de armistitiu, regiunea a cazut prada realitatii cotidiene a conflictului de intensitate mica, din a carui mizerie nu mai vede nici o iesire.

Pentru a intelege durata acestor conflicte, este nevoie sa le intelegem natura. Majoritatea analizelor se concentreaza asupra statelor. Aceasta este inevitabil. Hartile noastre arata lumea impartita in tari. Acestea sunt blocurile de constructie ale sistemelor noastre politice, legale, sociale si economice si, cum a devenit evident in ultimii ani, cheia pentru identitatea noastra. In Afganistan, razboiul este deopotriva pentru instituirea unui stat, cat si pentru diferitele viziuni despre forma pe care ar trebui sa o aiba. In Siria, razboiul este pentru mentinerea sau rasturnarea statului. In Yemen, razboiul este pentru control. In RDC, radacinile conflictului tin de slabiciunea statului.
Statele au prelungit de asemenea aceste conflicte si in unele cazuri le-au provocat. Ambitiile iredentiste ale Rusiei in Ucraina, interventia Pakistanului in Afganistan. Implicarea atat de multor actori regionali si internationali in Siria alimenteaza, fie deliberat, fie accidental, violenta.

Dar, oricat de importante ar fi, statele sunt departe de a fi singurii protagonisti in aceste conflicte. In doua decenii in care am acoperit zeci de conflicte din toata lumea, am relatat doar despre doua astfel de situatii care au implicat confruntarea directa dintre trupele a doua tari. Unul a fost razboiul scurt dintre India si Pakistan, din 1999; al doilea, razboiul din Irak din 2003. Conform cercetatorilor de la Universitatea California, nu exista vreun altul mai recent.
Linia frontului in aceste conflicte noi urmareste de multe ori granitele care divizeaza clanuri sau caste, nu tari. Acestea se afla de-a lungul frontierelor dintre comunitati etnice sau sectare, chiar si cele care ii despart, de exemplu, pe cultivatorii de pamant de crescatorii de animale sau pe proprietarii de pamant de cei lipsiti de pamant, pe cei care vorbesc un dialect sau o limba de vecinii care vorbesc o alta. Aceste linii de demarcatie nu sunt greu de detectat, pe harta sau pe teren.

De fapt, daca ne uitam la toate numeroasele conflictele din lume si daca definim in sensul mai larg aceste razboaie, vedem linii de front pretutindeni, fiecare cu propriul teritoriu al nimanui, presarat cu victime. In Mexic, Brazilia, Africa de Sud sau Filipine exista uriase violente asociate cu infractionalitatea si eforturile (statelor) de eradicare a sa. Exista violente impotriva femeilor, din partea celor care se tem de progresul in lupta pentru o distruitie mai echitabila a puterii, pentru statut si prosperitate. Exista violenta economica - cum altfel ar putea fi descrisa moartea a 1.000 de oameni in cladirea prabusita in Bangladesh in 2013 sau, din nou in RDC, ranile suferite de minerii care scoteau din subteran materii prime cruciale pentru industriile din lumea intreaga?

Poate ca lumea noastra nu este prada razboaielor conventionale dintre statele natiune din epocile precedente, dar ramane un loc foarte violent. S-ar putea ca realitatea dura sa fie ca nu ar trebui sa ne intrebam atat de mult de ce par atat de salbatice razboiale astazi, ci de ce creeaza vremea pe care o petrecem noi pe aceasta planeta razboaie atat de crunte.

Siria


Conflictul din Siria va intra in curand in al optulea an si, desi luptele care au consumat candva o mare parte a tarii s-au restrans acum la zone mult mai mici, sansa unei paci reale pare inca foarte indepartata. Cel mai bun sfarsit in care se poate spera este o evolutie lenta spre o pauza precara, punctata de izbucniri de brutalitate cumplita, in timp ce regimul lui Bashar al-Assad, impulsionat de sustinerea primita de la Moscova si Teheran, face eforturi de a-si reimpune autoritatea asupra tarii sfasiate.

Ce anume implica astfel de planuri, a devenit clar in ultima vreme. In ultimele saptamani, loviturile aeriene intreprinse de avioane siriene au ucis peste 600 de civili in Gouta, suburbie a Damascului aflata sub controlul opozitiei din 2013.
Desi ISIS a fost acum izgonita aproape de pe tot teritoriul Siriei, alte grupari islamiste extremiste raman foarte active, inclusiv o puternica organizatie afiliata al-Qaida. Grupurile armate ale opozitiei continua sa primeasca sustinere logistica si finantare din SUA, Turcia si mai multe tari din Golf. O grupare kurda a cucerit o fasie de teritoriu din nord-est. Eforturile succesive in directia negocierilor de pace au esuat toate.
De ce dureaza de atata vreme razboiul?

Razboiul sirian a fost mereu de o complexitate imensa, luptele au urmarit diviziunile nationale, sectare, ideologice si etnice. Chiar si numai asta ar fi garantat un conflict indelungat, chiar fara implicarea actorilor regionali si internationali. ONU a fost marginalizata de politica puterii. SUA s-au retras. Rezultatul consta in suferinte masive si o tara distrusa care, chiar daca se va ajunge la pace, va necesita pana la o mie de miliarde de dolari pentru a fi reconstruita. Efectele toxice ale conflictului sunt resimtite in lumea intreaga.

Yemen

Haosul si razboiul care a urmat in Yemen a intrat acum in al saptelea an. Cauzele imediate ale conflictului curent se afla in urmarile revoltei din Yemen, inspirata de primavara araba. Yemenul, cea mai saraca tara din regiunea araba, si-a constrans liderul veteran Ali Abdullah Saleh sa se retraga de la putere in favoarea adjunctului sau, Abdrabbuh Mansour Hadi, in 2011.
Dar exista si cauze mai adanci.
 
Yemenul, candva colonie britanica, nu a fost niciodata stabil si a fost unificat abia dupa conflictele brutale din anii 1990. Timp de peste un deceniu inaintea crizei din 2011, coruptia, somajul, penuriile alimentare, sistemul tribal puternic, separatismul din sud si implicarea puterilor regionale s-au combinat pentru a mentine niveluri ridicate de instabilitate.

Luptatorii jihadisti sunt de mult timp o forta in Yemen, formand o grupare locala puternica afiliata al-Qaida. Situatia complicata a fost exacerbata de reactia populara puternica impotriva operatiunilor americane contrateroriste care au inclus atacuri cu drone si fluxul de militanti din Arabia Saudita. Ca urmare, presedintele Hadi s-a confruntat cu uriase provocari la preluarea puterii.

Pe primul loc intre acestea s-a aflat insurgenta condusa de grupul rebel al minoritatii siite houthi din nordul Yemenului, cu o indelungata istorie de rebeliune impotriva guvernului dominat de sunniti.

Insurgentii au ocupat capitala Yemenului, Sana'a, in ianuarie 2015, silindu-l pe Hadi si guvernul sau sa demisioneze. Aceasta a atras o implicare regionala care a dus la o criza umanitara, in care milioane de oameni au ajuns in pericol de inanitie. O coalitie a statelor din Golf in frunte cu Arabia Saudita - care a primit sprijin logistic si din sfera informatiilor din SUA, Marea Britanie si Europa - a lansat lovituri aeriene impotriva rebelilor houthi. De asemenea, a instituit o blocada asupra Yemenului, pentru a opri traficul de arme din Iran pentru rebeli. Teheranul neaga acuzatiile.

De ce dureaza de atata vreme razboiul?
Dinamica complicatelor prietenii tribale si sectare face ca nici o factiune in sine sa nu fie suficient de puternica pentru a iesi victorioasa, iar implicarea externa garanteaza ramanerea in lupta a tuturor. Conflictul a atras peste o duzina de tari si are legatura cu competitiile mai largi pentru puterea in regiune. Un acord la nivel federal ar putea aduce pacea, dar pare improbabil in acest moment.

Republica Democratica Congo

Daca RD Congo va recadea intr-un conflict de genul celui care a cuprins tara intre 1997 si 2003, probabil ca anii de relativ calm vor fi dati uitarii. Razboiul de sase ani, care a inceput cu peste 20 de ani in urma, a fost determinat de caderea presedintelui Mobutu Sese Seko si exacerbat de implicarea tuturor puterilor regionale, multe atrase de simpla ocazie de a jefui resursele minerale si metalifere ale tarii. Atractia se mentine, desi vecinii statului nu au actualmente apetitul pentru a risca sa provoace un haos de genul celui soldat cu moartea a peste 5 milioane de oameni.
Dar indiciile unei deteriorari a situatiei exista: o autoritate centrala slaba sub presedintele Joseph Kabila, care si-a depasit mandatul cu 15 luni, o situatie degradata a mentinerii ordinii in locuri unde niciodata nu s-a manifestat un control guvernamental prea ferm, un conflict tot mai intens intre seniorii razboiului si comunitatile etnice, o opozitie fracturata, o comunitate internationala distrasa si o uriasa nevoie de ajutor umanitar.

Va reincepe razboiul?
Omorurile si agonia au reinceput deja, miscarea rebela violenta din regiunea Kasai declansand o reactie brutala a guvernului, care a dus la dizlocari masive de populatie. Holera si alte boli fac ravagii in randul populatiilor vulnerabile. Trupele ONU din RDC sufera din cauza a tot mai multor atacuri, intre care cel din decembrie soldat cu moartea a 14 casti albastre, cele mai grave pierderi suferite intr-un singur loc de organizatia mondiala din 1993 incoace.
Urmeaza sa aiba loc alegeri in decembrie, desi multi se indoiesc ca acestea vor avea loc. Scrutinul este ocazia de a opri alunecarea unuia din cele mai importante state din Africa intr-o saracie si mai mare si conflict. Putini sunt optimisti.

Afganistanul

Afganistanul nu mai stie ce este pacea de la mijlocul anilor 1970. Actualul conflict, care ii opune pe talibani si pe alti extremisti islamisti, guvernului de la Kabul, a inceput in 2001, o data cu invazia coordonata de SUA care a urmat atacurilor de la 11 septembrie. SUA l-au sustinut mai intai pe presedintele Hamid Karzai si apoi pe succesorul sau, Ashraf Ghani, cu uriase ajutoare militare si de alt fel. Peste 2.000 de militari americani au murit, de 10 ori mai multi soldati afgani si cel putin 30.000 de civili. Dar talibanii sunt astazi activi in peste doua treimi din districtele administrative ale Afganistanului, desi controleaza mai putin de unul din 20. In 2015, miscarea a ocupat temporar orasul nordic Kunduz.

De ce dureaza de atata vreme razboiul?
Unul din motive este greseala strategica facuta de SUA si aliatii lor in anii imediat urmatori invaziei din 2001. Actiunea din Afganistan a beneficiat de resurse necorespunzatoare si a fost gresit directionata. Primele ocazii ratate de construire a unei reglementari politice stabile si de a marca victorii militare facile au fost scump platite.

Un alt factor cheie este implicarea puterilor regionale, in principal a Pakistanului. Islamabadul considera ca existenta unui guvern amical la Kabul este cruciala pentru securitatea sa strategica si le-a acordat sustinerea implicita talibanilor, punand la dispozitia liderilor sai ajutor logistic si ocrotire.

Dar sunt si alte motive. Aproape toate zonele unde se manifesta un sprijin puternic pentru talibani sunt dominate de grupul etnic pashtun, in special cele controlate de anumite triburi. Ariile unde se cultiva opiu figureaza si ele la loc de frunte. Este izbitor cat de bine o oglindeste harta de azi a influentei talibanilor pe cea din urma cu 20 de ani, cand miscarea a ajuns la putere. Pe atunci, ca si acum, renumele Afganistanului de "cimitir al imperiilor" se baza pe probe solide, chiar daca disparate.

Ucraina

In februarie s-au implinit patru ani de cand presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a anexat Crimeea si a ajutat la instigarea unei rebeliuni in estul industrializat al Ucrainei, "fosta republica sovietica" devenita independenta in 1991, care este amplasata de-a lungul uneia din cele mai mari linii de clivaj cultural si lingvistic din lumea de astazi.

Mii de luptatori si civili au murit. La sfarsitul anului trecut, agentiile de asistenta au avertizat ca 4,4 milioane de oameni sunt afectati direct de continuarea ostilitatilor, iar alti 3,8 milioane au nevoie de asistenta urgenta.
Cauzele razboiului se regasesc in 2013, cand zeci de mii de oameni au protestat la Kiev si in alte parti, acuzand guvernul de atunci ca s-a razgandit in privinta planurilor de semnare a unui acord comercial cu UE, ca urmare a presiunilor exercitate de Kremlin. Guvernul a recurs la violenta impotriva protestatarilor, care l-au izgonit pe presedintele Viktor Ianukovici anul urmator. Aceasta a dus la instabilitate in zonele rusofone din estul si sudul Ucrainei. Luptele dintre fortele guvernamentale si separatistii sprijiniti de Rusia au continuat in cursul anului 2015, Moscova negand acuzatiile Kievului ca ar fi trimis trupe si arme grele in regiune.

"Acordul de la Minsk" stipuleaza un armistitiu si un statut constitutional special pentru teritoriile aflate sub controlul rebelilor din regiunea Donbas, care urmau sa fie reintegrate in Ucraina si sa organizeze alegeri. Nimic din toate acestea nu a fost aplicat si numarul incalcarilor armistitiului se ridica la mii. Peste 100 de soldati ucraineni au fost ucisi in regiunea Donbas anul trecut, conform cifrelor oficiale. Conflictul sordid, dar letal s-a instalat chiar la frontierele Europei, beneficiind de tot mai putina atentie din partea comunitatii internationale.

De ce dureaza de atata vreme conflictul?
Moscova nu are prea multe intentii de a renunta la cuceririle greu castigate, in pofida presiunilor exercitate de sanctiunile economice. Europa si SUA nu vor sa riste o confruntare. In interiorul Ucrainei, sentimentele sunt la fel de polarizate ca intotdeauna. Calificat drept conflict "invizibil" sau "inghetat", putine indicii ne fac sa credem ca va exista vreo schimbare care ar insemna iesirea din impas.

Articol de Jason Burke-
The Guardian (preluare RADOR)





















1589 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version