The Washington Post: Alegerile din Italia, o noua lovitura data ordinii

Campania electorala din ItaliaFoto: Hotnews

Pe masura ce voturile incepusera sa fie numarate in primele ore ale zilei de luni, se parea ca cel mai sumbru scenariu al Juncker isi anunta sosirea. Aproape jumatate din electoratul italian a votat pentru niste partide populiste pe vremuri considerate marginale, iar un guvern stabil nu se intrevede.

Au existat doi mari castigatori: Miscarea de 5 Stele, un partid impotriva actualei ordini infiintat cu un deceniu in urma de un comediant, care si-a adjundecat aproximativ 32% din voturi, si Liga, un partid eurosceptic de extrema drepta si impotriva imigratiei. Liga este pe cale sa-si de paseasca aliatul de centru-dreapta, Forza Italia, partidul fostului premier italian Silvio Berlusconi. In acelasi timp, Miscarea de 5 Stele - o formatiune anarhista din care fac parte eurosceptici, libertini, progresisti si un mare numar de tineri alegatori nemultumiti - a devenit singurul partid mare din Italia, potrivit The Washington Post, citat de Rador.

"In urma unor rezultate extraordinare, se pare ca partidul a castigat aproape la fel de multe voturi ca partidele de centru-stanga si centru-dreapta luate laolalta", a explicat colegul meu, Michael Birnbaum. "Complicatul sistem electoral italian permite ca rezultatele initiale sa se mai schimbe usor in ultimul moment, dar politicienii din toate orientarile au considerat primele rezultate drept un cutremur".

Inaintea alegerilor din Italia, o buna parte a presei straine vedea nori negri la orizont. Alegatorii italieni erau nemultumiti si furiosi, temandu-se de sutele de mii de migranti sositi de pe alte maluri ale Mediteranei si fiind saturati de lipsa de sanse, de coruptia resimtita la nivelul elitelor si de ineficienta guvernului de centru aflat la putere. In sondaje, pe primele locuri se aflau neofascistii, un partid de eurosceptici imprevizibili si un fost premier tot mai batran, cunoscut pentru scandaloasele sale orgii sexuale.

"Politica italiana este recunoscuta ca fiind haotica, iar premierii si-au incheiat rareori mandatele de cinci ani", au subliniat colegii mei. "Dar anul acesta se remarca prin senzatia palpabila ca vechiul sistem se naruie si ca ceea se intampla aici ar putea avea ecouri si in alte tari din Europa".

Unii analisti au califcat cursa electorala drept ultima batalie dintre un val populist si neliberal care avanseaza si aparatorii timorati si acriti ai actualei ordini liberale europene. Un eminent politolog francez, Dominique Moisi, se intreba cum va arata Italia aparuta dupa 4 martie. "Va fi una care se va alatura presedintelui francez Emmanuel Macron intru intarirea proiectului european sau va imbratisa populismul autoritar care cuprinde acum Europa Centrala?, scria el. "Fie ca isi dau seama sau nu, alegatorii italieni sunt pe cale sa aleaga nu doar intre partide politice, ci si - un lucru mult mai important - intre regimuri politice".

Conturul acestui nou regim este inca neclar, dar cel vechi va disparea cu siguranta. Alegatorii italieni au respins zdrobitor optiunile preferate de niste personalitati precum Moisi: o mare coalitie "fara iubire" intre factiunea de centru-dreapta a lui Berlusconi si Partidul Democrat al fostului premier Matteo Renzi.

"Compromisul si coalitia, pe vremuri inima si sufletul politicii de pe continent, si-au pierdut farmecul", scria editorialista Anne Applebaum, de la "Washington Post", ea invocand "sfarseala" resimtita in recent finalizata mare coalitie din Germania. "In plus, increderea leectoratului in oricine s-ar afla la guvernare a scazut mai mult ca niciodata; atat de mult, incat se pare ca e mai bine sa nu faci parte din niciun guvern".

De neconceput cu cateva luni in urma, o alianta populista intre Miscarea de 5 Stele si Liga este acum cel putin plauzibila. Un at scenariu - o coalitie intre Liga si partidul Forza Italia al lui Bwerlusconi - ar putea face ca liderul Ligii, Matteo Salvini, sa fie viitorul prim-ministru. Chiar si pentru politica din Italia indeobste atat de febrila, asta ar fi o remarcabila rasturnare de situatie.

In saptamanile care vor urma, populistii si ultranationalistii italieni vor trebui sa se gandeasca totusi la perspectiva preluarii puterii. Asta le-ar putea modera pozitiile. "In cazul politicienilor italieni, mai mult vorba e de ei", scria politologul olandez Cas Mudde subliniind avansul euroscepticilor din alte parti. "Cu tot flirtul lor public cu euroscepticismul si cu populismul, guvernele italiene au provocat Uniunii Europene mai putine probeme decat Franta sau Olanda, ca sa nu mai vorbim de Regatul Unit".

Alti oficiali europeni afirma ca gravele probleme economice ale Italiei - cea mai mare datorie publica din UE si rata ridicata a somajului din randul tinerilor - dau de inteles ca tara nu-si poate permite o nesiguranta politica prelungita. "Pur si simplu, nu stiu cat va mai tine rabdarea pietelor financiare", a declarat un diplomat nord-european pentru Politico EU. "In Olanda sau in Germania tratativele (pe tema coalitiei, n. red.) au durat multa vreme, dar tarile astea nu au asemenea datorii", potrivit The Washington Post. (preluare Rador)

REUTERS: Alegerile din Italia reamintesc de "contextul brutal" al imigratiei, afirma presedintele Frantei, Emmanuel Macron

Presedintele Frantei, Emmanuel Macron, a declarat, luni, ca rezultatul alegerilor din Italia reaminteste europenilor ca ar trebui sa lupte nu doar pentru idealuri inalte, ci sa ia in considerare si eforturile cetatenilor de rand de a face fata tensiunilor imigratiei. "Observ ca, in lumea in care traim, poti lupta pentru idei marete, insa nu poti face asta fara a lua in considerare un context brutal", a declarat Macron, in timpul unei conferinte de presa cu premierul din Quebec. Liderul francez a mai spus ca isi mentine precautia cu privire la rezultatul alegerilor, pana la decizia presedintelui italian privind alcatuirea guvernului. (REUTERS - 5 martie, ora 14:30)/mbrotacel/czaharia

BBC: Liderii celor doua partide anti-sistem din Italia revendica, fiecare, dreptul de a guverna tara

BBC (5 martie) - Liderii celor doua partide anti-sistem din Italia au inaintat revendicari separate de a guverna tara, ca urmare a rezultatelor bune inregistrate la alegerile de duminica. Insa, in conditiile in care niciun partid sau alianta nu a obtinut o majoritate in Parlament, se preconizeaza o perioada indelungata de negocieri pentru o coalitie de guvernare. Italia se confrunta cu un peisaj politic modificat radical: doua partide anti-sistem au revendicat o victorie istorica la scrutinul de duminica si ambele sustin ca reprezinta tara. Miscarea Cinci Stele, care domina sudul tarii, a devenit, in urma alegerilor, cel mai mare partid unic din legislativ. Liderul acesteia, Luigi Di Maio, a salutat un rezultat care, in opinia sa, s-a bazat pe lucruri concrete, nu pe ideologii. Formatiunea de dreapta, anti-imigratie, Liga Nordului, a lui Matteo Salvini, revendica, la randul sau, dreptul de a guverna, in calitate de membra a unei aliante de centru-dreapta, care constituie cel mai mare bloc parlamentar, transmit corespondentii BBC.

LE MONDE: Alegeri in Italia: Uniunea Europeana confruntata cu scenariul cel mai rau

Liderii europeni incepusera ziua de duminica, 4 martie, cu o veste buna: membrii SPD au votat farta ambiguitati pentru o mare coalitie cu CDU in Germania, deschizand calea spre un al patrulea mandat al cancelarului Angela Merkel si mai ales sfarsitul paraliziei politice in Germania si prin ricoseu la Bruxelles, unde nicio decizie importanta nu se poate lua fara Berlin - sau Paris.

Dar vestea rea a venit din Italia in cursul serii. Potrivit rezultatelor inca nedefinitive, italienii au plebiscitat partidul antisistem Miscarea 5 stele, in vreme ce in coalitia de dreapta, Liga Nordului, aliata cu Frontul National (FN) in Parlamentul European, a devansat partidul conservator al lui Silvio Berlusconi. Niciun partid sau coalitie nu este in masura sa obtina o majoritate absoluta, riscand sa duca tara intr-un blocaj politic. Coalitia de centru-stanga a fostului premier Matteo Renzi a suferit un esec usturator. Partidele proeuropene apar minoritare fata de fortele eurosceptice, potrivit Le Monde, citat de Rador.

In ultimele saptamani, liderii institutiilor comunitare au facut totul pentru a impiedica aparitia spectrului unei tari - fondatoare a Uniunii - neguvernabile, chiar condusa de extreme.

Pana acolo incat Jean-Claude Juncker a facut o gafa, joi, 22 februarie, avertizand impotriva unei posibile "reactii forte" a pietelor financiare. Distantandu-se de comentariile linistitoare ale Bruxelles-ului, presedintele Comisiei Europene vorbise despre perspectiva unui guvern la Roma care n-ar fi "operational". "Sunt mai ingrijorat de rezultatul alegerilor italiene decat de cel al referendumului intern din SPD", spusese el.

In opinia lui Nigel Farage "euroscepticismul se redreseaza"

Extremistii au fost, logic, primii care s-au bucurat. "Uniunea Europeana va avea o seara proasta", a scris pe Twitter presedinta FN, Marine Le Pen, duminica seara. "Toate felicitarile mele colegilor din Parlamentul european, Miscarea 5 stele, ca a ajuns in frunte in seara asta", posta eurodeputatul partidului britanic UKIP Nigel Farage pe reteaua de socializare luni dimineata. Si adauga: "Euroscepticismul se redreseaza".

Bruxellesul, care, in seara alegerii lui Emmanuel Macron salutase in acordurile imnului european victoria ratiunii contra populismelor eurofobe, are acum motive sa se ingrijoreze, cu 15 luni inaintea alegerilor europene. Caci scrutinul italian dovedeste, daca mai era nevoie, ca neincrederea fata de Uniunea Europeana este in continuare foarte vie si criza in care se zbate clasa politica britanica de la referendumul pentru Brexit nu a ucis definitiv argumentele eurofobilor.

In Ungaria, prim-ministrul propovaduitor al iliberalismului, Viktor Orban, a pornit-o bine spre realegerea sa in aprilie. In Polonia, guvernul din mainile PiS, partidul conservator reactionar de dreapta, este la cel mai ridicat nivel in sondaje si desfide deschis Bruxellesul si statul de drept cu o reforma de amploare a justitiei care ameninta s-o puna in serviciul politicului. In Austria, juvenilul Sebastian Kurz, cancelar la 31 de ani, guverneaza impreuna cu extrema dreapta din FPO, fara sa produca cea mai mica emotie la Bruxelles, asa cum este cazul Bulgbariei, tara care detine presedintia UE in acest semestru.

Aceste alegeri italiene semneaza de asemenea o noua infrangere a social-democratiei peste tot in Europa. O slabire generalizata care va pune o problema serioasa la Bruxelles dupa alegerile europene, de vreme ce alianta de facto intre centru stanga - centru dreapta controla pana acum principalele posturi de putere din UE (Eurogrupul, Consiliul, Comisia etc).

UE isi plateste oare, cu acest scrutin italian, incapacitatea de a ajuta tara, aflata in prima linie in criza migrantilor, in vreme ce italienii au avut, in ultimii ani, legitima impresie ca au fost abandonati de Bruxelles? Chestiunea migrantilor a dominat campania italiana si a hranit discursul Ligii si intr-o mai mica masura al Miscarii 5 stele. Comisia a consacrat multa energie, incepand din vara 2015 sa incerce sa impuna ideea cotelor de refugiati tarilor din Estul european recalcitrante. Ea a promovat si un acord cu Turcia, care a permis oprirea fluxului de refugiati sirieni si irakieni.

Tentatia reflexului cinic

Dar aceasta solutie convenea mai ales Germaniei, sufocata de refugiatii veniti pe ruta Balcanilor mai curand decat Italiei, depasita de migrantii economici venind din Africa prin coastele libiene si periculoasa cale mediteraneeana. "Este o tara care face fata unui aflux migratoriu pe care nu l-a cunoiscut niciodata in istoria sa si care s-a simtit singura, abandonata de Uniunea Europeana", a recunoscut ministrul afacerilor europene, Nathalie Loiseau, pe Franceinfo, subliniid ca Italia este "intr-o faza de 'eurodeceptie'".

Liderii europeni vor fi poate tentati de un reflex cinic: chiar daca Italia este paralizata in urmatoarele luni, asta nu-i va impiedica sa avanseze in marile proiecte comunitare, motorul franco-german fiind din nou operational. Nimic mai putin sigur: cum va reusi presedintele Consiliului, Donald Tusk, sa-i puna de acord pe lideri in dosarul migratiei in iunie, asa cum avea pana acum intentia, fara Roma sau cu un guvern dominat de eurosceptici si in vreme ce polonezii, cehii si ungurii refuza in continuare principiul cotelor de refugiati permanenti? Vor reusi pana la urma sa realizeze crearea uniunii bancare desi se impiedica in continuare de chestiunea impartirii riscurilor? Bilanturile bancilor italiene sunt inca prea grevate de obligatiile suverane dupa parerea Berlinului. Fara a mai vorbi de consecintele asupra pietelor si sectoruilui bancar italian a unei lungi perioade de incertitudine guvernamentala la Roma.

Si ce va fi cu reformele de amploare ale zonei euro dorite de presedintele francez (un "superministru" al finantelor zonei euro, un buget al zonei euro) fara sprijinul indispensabil al Romei fata de germanii mult mai putin entuziasmati la ideea de a merge spre mai multa integrare? Primavara europeana anuntata dupa victoria presedintelui francez in mai 2017 pare sa intre din nou in iarna euriscepticilor, potrivit Le Monde, citat de Rador.