Multi oameni sunt uimiti de turnura eurosceptica pe care a luat-o Europa Centrala. In definitiv, in ultimele doua decenii, regiunea a cunoscut o dezvoltare economica solida. Banii de la Bruxelles au curs din abundenta, ajutand la transformarea infrastructurii. Niciodata nu a fost Europa Centrala mai prospera si mai influenta, in contrast izbitor cu tumultuosul sau trecut. Asadar, de ce aceste resentimente? De ce unii considera Bruxelles-ul o "noua Moscova"? Motivele sunt trei, scrie EuObserver, citat de Rador.
In primul rand, Europa Centrala este in mod deosebit vulnerabila in fata populismului. Europugilismul a devenit "sportul" preferat al oricarui populist de pe continent.
John F. Kennedy spunea odata ca "un val inalt ridica toate ambarcatiunile", el referindu-se la beneficiile pe care dezvoltarea economica le aduce bogatilor si saracilor deopotriva. Totusi, afirmatia sa ar putea fi cu usurinta parafrazata pentru a descrie actualele curente din societatile occidentale: "spargerea unui val cufunda toate ambarcatiunile".
Iesirea din ultima criza economica a dus la o ascensiune a tendintelor populiste, nationaliste si izolationiste in statele occidentale care au acumulat de secole bogatii si succese institutionale. Sistemele lor politice si sociale sunt greu de dezechilibrat.
Faptul ca populismul si-a croit drum in Europa Centrala nu este deloc o surpriza. Daca Franta sau Germania nu sunt imune la asa ceva, de ce ar fi altfel Slovacia sau Republica Ceha?
Tinerele democratii
Sa nu uitam ca democratia si piata libera au fost introduse in Europa Centrala abia cu vreo 25 de ani in urma. Constitutiile sunt mai putin "inramate" in cultura lor politica. Exista o piedica mai slaba in fata unor lideri politici egoisti care otravesc mintile oamenilor cu promisiuni goale sau iresponsabile si care sunt gata sa atace dreptul la libera opinie sau independenta justitiei.
Clasa de mijloc, cu inclinatia sa spre moderatie, este mai putin prezenta. Intr-un final, statul protectiei sociale tinde sa aiba o capacitate mai mica de a redistribui veniturile in mod generos si de a le oferi niste sanse saracilor.
In al doilea rand, socul tranzitiei de la comunism la democratie este mai mare decat crezuse cineva vreodata.
Societatile central-europene au primit lovituri serioase la mai multe niveluri: economic, politic, social si chiar cultural. In timp ce marile orase se occidentalizau rapid, provincia a fost deseori uitata in eforturile de dezvoltare a economiilor si de adoptare a standardelor UE. Schengen le-a permis oamenilor sa calatoreasca si sa vada prosperitatea altor tari din UE, ei intorcandu-se ulterior amarati la propria lor "randuiala" politica.
30 de ani pentru a prinde din urma Germania
Realitatea economica obiectiva este mai dura decat ar dori sa o recunoasca multi politicieni din Europa Centrala. Ca sa ajunga la nivelul de prosperitate al Germaniei, polonezii si ungurii vor trebui sa mai munceasca inca vreo 30-40 de ani. Oamenii devin nerabdatori si asteapta ca liderii sa ofere cai mai scurte - un drum rapid spre "recuperarea demnitatii". Prin demnitate, oamenii inteleg libertatea de a alege alte modele si standarde aparute odata cu procesul europenizarii.
Societatile europene occidentale sunt orientate spre ecologie, egalitarismul si pacifismul fiind rezultatul unor decenii intregi de dezvoltare armonioasa. Viata pe vremea comunismului era cum nu se poate mai diferita, iar orientarile de-acum reflecta deseori realitati din trecut. Mai mult, pentru cei din Est, a fi eternul elev al occidentalilor implica un consum psihologic, mai ales daca pozitia ta fata de, sa zicem, pedeapsa cu moartea nu a evoluat de-a lungul deceniilor prospere intr-un mediu democratic decat sub forma de "acquis comunitar", o preconditie de aderare la UE.
In al treilea rand, exista ingrijorari reale legate de impartialitate.
Companiile vand intr-adevar produse de mai proasta calitate in regiunile estice din UE. Serviciile digitale sunt mai putin accesibile din, sa zicem, Slovacia decat din Austria. Stereotipiile nedrepte despre saracii din Est persista inca in fosta EU-15. Unele decizii la nivelul UE reflecta mai degraba nevoile societatilor postindustriale, postmoderne si dezvoltate din Vest decat pe cele din estul continentului.
Vocea Europei Centrale ramane deseori neauzita, regiunea este inferior reprezentata in institutii precum Serviciul European pentru Actiune Externa. Cele mai multe dintre sediile centrale din UE se afla in Europa Occidentala.
Ce inseamna toate astea pentru unitatea europeana? Se deschide oare o noua prapastie intre Est si Vest?
Pe termen scurt, aceste turbulente vor persista, provocand probabil noi ciocniri si noi nemultumiri, mai ales legate de apropiatele negocieri bugetare sau de problemele Poloniei legate de statul de drept.
Pe termen lung, toti factorii aratati mai sus vor actiona in favoarea reconcilierii si a unei cooperari armonioase. Populistii pierd deseori increderea cetatenilor. Undele de soc ale schimbarilor postcomuniste vor disparea in timp ce noile generatii se vor asemana tot mai mult cu cele din Europa Occidentala. Si sunt destul de putini politicieni (si cetateni) care isi dau seama ca solidaritatea si corectitudinea actioneaza in ambele sensuri.
Imaginati-va o casa in care va mutati si unde totul este deja mobilat si considerat finalizat. Ocupi cele mai mici camere, iar gazdele va ofera de mancare niste resturi ramase la bucatarie (ei le numesc fonduri structurale) si se asteapta sa le fiti vesnic recunoscatori.
Vreun nou locatar ar trebui sa fie iertat daca crede ca e mai bine "sa-si puna un cort afara, chiar daca ploua". Nu ii apar pe populisti, dar incerc sa-mi imaginez cam ce-ar putea crede si simti societatile central-europene, ca sa nu mai vorbim de cat de rabdatori vor trebui sa fie cetatenii proeuropeni ca sa salveze proiectul european, potrivit analizei EuObserver, citat de Rador.
8
0
