Deci, nu era o "gogoasa", o "fake news", cum n-a incetat sa sustina Donald Trump. Rusia chiar a incercat sa influenteze rezultatul alegerilor prezidentiale americane din 2016 incercand s-o discrediteze pe candidata democrata, Hillary Clinton, in folosul magnatului imobiliar new-yorkez, scrie Le Monde, citata de Rador.

HotNews.roFoto: Hotnews

Documentul publicat pe 16 februarie de procurorul special insarcinat sa ancheteze aceasta afacere, Robert Mueller, prinde pe picior gresit strategia de comunicare urmata timp de luni de zile de Donald Trump. In vreme ce mai multi membri ai anturajului sau sunt banuiti ca au avut contacte cu Rusia cu scopul de a influenta scrutinul, presedintele ales calificase aceste acuzatii drept "cea mai mare vanatoare de vrajitoare din istoria Statelor Unite". Ancheta arata ca realitatea este mult mai complicata.

Justitia americana a acuzat 13 cetateni si trei oficine rusesti ca au utilizat sute de conturi pe retelele de socializare dandu-se drept simpatizanti ai dlui Trump cu scopul de a vehicula zvonuri nefondate si a infierbanta partea cea mai contestatara a electoratului.

Efort de subminare

Aceasta operatiune montata de Internet Research Agency, o organizatie fondata de Evgheni Prigojin, un oligarh apropiat de Vladimir Putin, avea ca principal obiectiv "sa semene discordie in sistemul politic american". Ca era vorba de economie, de religie, de imigratie, de chestiunea rasiala, aceasta propaganda a fost difuzata timp de luni de zile avand drept laitmotiv critica lui Hillary Clinton. In ultimele saptamani de campanie, propaganda s-a intensificat in statele-balama, state care pot trece dintr-o tabara in alta la fiecare scrutin.

Totusi, ramane greu se determinat in ce masura acest efort de subminare a avut un impact asupra rezultatului alegerilor. Dar acest lucru nu subliniaza mai putin raspunderea Facebook, Twitter sau Google in ce priveste lipsa de control in difuzarea continuturilor destinate sa paraziteze un scrutin democratic.

Vestea buna pentru Trump este ca ancheta nu aduce, in acest stadiu, nicio dovada ca a existat o intelegere obiectiva intre echipa lui de campanie si propagandistii rusi. In schimb, este problematic faptul ca presedintele american s-a oprit la aceasta interpretare. L-am vazut felicitandu-se pe toate tonurile ca a fost disculpat si blamand "atacurile partizane" si "tezele extravagante". L-am vazut lansandu-se intr-un ciudat amestec de genuri acuzand FBI de neglijenta in masacrul din Florida din 14 februarie, reprosandu-i ca "petrece prea mult timp sa incerce sa dovedeasca intelegerea cu rusii in campania Trum". Dar, straniu, Rusia este scutita de criticile lui.

Putem intelege ca ego-ul dlui Trump este ranit de faptul ca alegerile sa nu au fost castigate de el la modul cinstit. O asemenea incercare de destabilizare din partea unei puteri straine ar fi trebuit, cel putin, sa trezeasca din partea presedintelui o actiune de condamnare fara echivoc si anunturi menite sa evite repetarea de asemenea derapaje cu ocazia alegerilor de la jumatatea mandatului, in noiembrie 2018. In schimb, el prefera sa faca ironii in legatura cu polemicile partizane din Statele Unite. "Au murit de ras la Moscova. Trezeste-te, America!", a scris el pe Twitter. Mai curand presedintele ar trebui sa nu mai inchida ochii la gravitatea acestei afaceri si sa se concentreze pe apararea intereselor tarii sale.

editorial Le Monde (preluare Rador)