In ajunul unei vizite la Berlin, prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, a criticat implicit tari ca Germania si Belgia pentru cheltuielile militare reduse, apreciind ca se comporta ca niste "trisoare" in NATO, potrivit Rador, care citeaza La Libre.

Foto:

Presedintele american, Donald Trump, a criticat deseori in trecut tarile din Alianta Atlantica, si in special Germania, pentru ca nu si-au respectat un angajament luat in cadrul aliantei sa ajunga la un nivel al cheltuielilor pentru aparare echivalent cu 2% din PIB. Critici primite prost la Berlin.

"Cine pune in pericol coeziunea (NATO - n. red.)? Cel care spune ca fiecare trebuie sa cheltuiasca 2% pentru aparare, ca sa existe solidaritate (intre tari)? Sau cel care triseaza, necheltuind decat 1%, dar care traieste sub scutul protector (comun)?", a intrebat dl Morawiecki intr-un interviu publicat joi de cotidianul german "Die Welt". Berlinul investeste in prezent putin mai mult de 1% din PIB in aparare, in vreme ce Varsovia a atins deja pragul de 2%. Belgia, in coada plutonului, cheltuie in jur de 0,9%. "Cel care triseaza pune in pericol unitatea Occidentului", a adaugat dl Morawiecki, in ajunul unei intalniri programate vineri la Berlin cu cancelarul Angela Merkel.

La modul general, el a reprosat Europei ca trateaza "lejer" problemele apararii, ca un ecou la criticile presedintelui american. "Europa a tratat pana acum cu lejeritate apararea si traieste sub scutul 'pax americana'", apreciaza Morawiecki. Liderul polonez si-a reiterat si opozitia la proiectul gazoductului Nordstream 2, sustinut puternic de Berlin, care ar trebui sa lege Rusia si Germania prin Marea Baltica. "Astazi, Ucraina este relativ sigura, pentru ca ea controleaza un culoar de aprovizionare cu gaze naturale rusesti spre Europa Centrala", a declarat el.

Daca Nordstream 2 ar fi construit si trecerea gazului prin Ucraina taiata, Rusia ar putea provoca "o escaladare a conflictului cu Ucraina, asa cum doreste, sa atace intreaga Ucraina", a apreciat el.

Proiectul Nordstream este dezvoltat de gigantul rus Gazprom si cinci grupuri europene: francezul ENGIE, germanele UNIPER (ex-EON) si Wintershall (BASF), austriacul OMV si anglo-olandezul SHELL.

Cele cinci grupuri s-au angajat sa finanteze fiecare cu cate 10% din costul proiectului, evaluat la 9,5 miliarde de euro.