IG Metall, cel mai puternic sindicat din Germania, a obtinut o crestere salariala de 4,3% si dreptul la saptamana de lucru de 28 de ore, intr-un acord de referinta care va fi considerat un reper pentru alte sectoare, potrivit Rador care citeaza Financial Times.
Acordul arata cata forta a conferit avantul economic al Germaniei sindicatelor, in cadrul negocierilor salariale de anul acesta. Anul trecut, economia a crescut in cel mai accelerat ritm de dupa 2011 si somajul se afla la cel mai scazut nivel dupa reunificarea din 1990.
Termenii acordului convenit marti, dupa sase runde de convorbiri deseori dificile si o serie de greve de 24 de ore, demonstreaza de asemenea ca obiectivul stabilirii unui raport mai echilibrat intre orele de munca si viata privata este acum o prioritate la fel de mare pentru munca organizata din Germania cum este obtinerea unor cresteri salariale mari.
Acordul pe doi ani convenit intre IG Metall si federatia angajatorilor de la Sudwestmetall acopera 900.000 de muncitori din industriile metalurgica si a electricitatii din Baden-Wurttemberg, unde isi au sediul grupul industrial Daimler, producatorul auto si Robert Bosch. Dar probabil ca se va raspandi in intreaga tara.
Prevede o crestere salariala de 4,3% din aprilie si alte plati impartite pe 27 de luni. Muncitorii vor avea dreptul de a-si reduce saptamana de lucru de la standardul de 35 de ore la 28, pastrandu-si totodata dreptul de a reveni la saptamana de lucru completa.
"Reglementarea salariului este o piatra de hotar pe calea spre o lume a muncii moderne, autodeterminata", a spus Jorg Hofmann, presedintele IG Metall. Analistii de la Barclays au spus ca ajunge la o crestere salariala medie anuala de 3,35% si au spus ca pe baza acestui model, salariile negociate generale, care acopera 45% din toti muncitorii germani, vor creste cu numai 2,2% in anul urmator.
Negocierile colective din Germania au fost urmarite indeaproape de Banca Centrala Europeana, care ar reusi mai bine sa-si atinga tinta de inflatie daca salariile din cea mai mare economie a zonei euro vor creste. Mario Draghi, seful BCE, a spus ca salariile trebuie sa creasca pentru ca banca sa poata renunta la masurile de stimulare din perioada crizei.
Dar unii economisti cred ca multi muncitori germani o duc acum atat de bine incat sunt mai interesati sa beneficieze de un raport mai echilibrat intre munca si timpul liber, decat de cresteri salariale.
Hofmann a spus ca acordul va avea un "efect pozitiv" pentru intreaga economie, "cresterile semnificative de venit consolidand cererea interna". IG Metall insistase pentru o crestere anuala de 6% si organizase o serie de greve de 24 de ore pentru a-si impune solicitarile. Amenintase de asemenea sa-si consulte prin vot membrii privind declansarea unei actiuni sindicale extinse, in cazul in care angajatorii nu cedau.
Stefan Wolf, negociatorul Sudwestmetall, a spus ca acceptul a reprezentat o "povara, care va fi greu de suportat pentru multe firme". Dar a spus ca durata mare a contractului va permite firmelor sa planifice mai bine perioada care urmeaza. Acordul va insemna mai putin de 4% pe an pentru angajatori, a spus el.
Angajatii continua sa primeasca o plata unica de 100 de euro pentru primul trimestru al anului 2018 si din 2019 vor primi o suma echivalenta cu 27,5% din salariul lor lunar precum si o suma suplimentara fixa anuala de 400 de euro - desi aceasta poate fi amanata, redusa sau anulata daca conditiile economice se deterioreaza.
Muncitorii care au nevoie de mai mult timp pentru a-si supraveghea copiii sau rude varstnice pot obtine opt zile libere suplimentare in locul platii suplimentare, din care doua vor fi platite de angajatorul lor.
In schimb, companiile vor putea oferi contracte de peste 40 de ore saptamanal, in perioadele cand exista penurie de muncitori calificati. "Angajatii au mai multe oportunitati de a-si reduce orele de munca, in vreme ce companiile obtin mai multe posibilitati de a spori volumul orelor de lucru", a adaugat Wolf, potrivit Financial Times, citat e Rador.
