O duzina de tari UE doresc sa aduca cele sase state din Balcanii Occidentali la reuniunile politice ale UE inainte de aderarea lor la bloc, conform unui proiect politic consultat de Reuters, in incercarea de a imbunatati imaginea blocului in regiune. Dupa ani de neglijare a tarilor din Balcanii Occidentali si urmarind sa contracareze influenta in crestere a Rusiei si Chinei in regiune, Comisia Europeana va anunta marti un plan pe baza caruia Serbia si Muntenegru ar putea deveni primele doua din grup care vor intra in UE pana in 2025, potrivit Rador care citeaza The New York Times.
Acum 12 state UE - Austria, Cehia, Estonia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Slovenia si Slovacia - vor sa mearga mai departe si propun o conferinta anuala UE impreuna cu conducatorii din Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru si Serbia, afirma documentul.
In propunerea lor cu 12 puncte inmanata Comisiei Europene la sfarsitul lui ianuarie, statele UE vor sa permita ministrilor din guvernele balcanice sa participe la cele mai inalte reuniuni UE privind domenii precum mediul, sanatatea, transporturile si politica externa. Ar fi un pas dincolo de intrunirile ad-hoc si dineurile ministeriale pe care UE le ofera partenerilor non-membri cei mai apropiati.
"Acestea sunt masuri lipsite de costuri, care ar avea un extraordinar impact politic si ar ajuta la imbunatatirea imaginii UE in regiune", se afirma in propunere, care totodata indeamna membrii guvernelor UE sa viziteze mai regulat Balcanii. Eliminarea taxelor de roaming din telefonia mobila pentru populatia totala de 18 milioane a statelor balcanice ar trebui luata si ea in calcul, au afirmat ei.
Provocari
Cele sase state - toate, cu exceptia Albaniei, provenind din destramarea fostei Iugoslavii - sunt considerate de multa vreme viitori membri. Dar, pe fondul temerilor din capitalele occidentale in privinta costurilor unui nou val de extindere spre est si a progresului lent al reformelor politice, judiciare si economice ale regiunii, multi cetateni balcanici se intreaba daca vor mai adera vreodata. Doar o majoritate la limita a sarbilor ar vota pentru intrarea in UE la un referendum, arata un sondaj realizat in ianuarie de ministerul sarb al integrarii europene, in scadere de la 73% in 2009.
Reformarea regiunii prezinta provocari formidabile. De exemplu, Serbia nu recunoaste Kosovo, fosta sa provincie. Unele state UE refuza si ele sa recunoasca statul Kosovo, inclusiv Spania, care incearca sa-si tina in frau proprii separatisti din Catalonia. Germania, cel mai mare furnizor de fonduri UE al candidatilor la aderare, e precauta in privinta deschiderii portii celor sase state, afirmand ca criminalitatea organizata si coruptia sunt inradacinate, iar mai intai trebuie asigurat statul de drept.
Diplomatii germani declara ca se tem sa nu repete greselile facute in 2007 cu Romania si Bulgaria, despre care multi oficiali UE considera ca li s-a permis sa adere la UE inainte de a fi fost pregatite, si care si acum mai sufera din cauza coruptiei si a unei justitii slabe.
Cu toate acestea, Bulgaria, care acum detine presedintia rotativa de sase luni a UE, pana pe 30 iunie, este dornica sa pledeze in favoarea candidaturii vecinilor ei din Balcanii Occidentali, urmand sa tina o conferinta speciala balcanica la Sofia in mai. Iar in ciuda propriei sale decizii de a parasi UE, Regatul Unit sustine si el aspiratiile grupului de aderare la bloc si va gazdui de asemenea o reuniune balcanica in iulie. (Articol de Robin Emmott)
preluare Rador
