Emmanuel Macron nu a reusit sa impuna ideea unei liste europene a candidatilor in alegerile pentru europarlament din mai anul viitor. Acesta este un semn rau pentru planurile sale privind o reconstructie profunda a zonei euro, potrivit Rador, care citeaza Rzeczpospolita.pl.
Problema poate fi marginala, este vorba de modul in care vor fi impartite cele 73 mandate de eurodeputati ramase dupa Brexit.
Este greu insa de gasit un test mai bun al fortelor intre sustinatorii unei Comunitati mai federale si cei care se opun acesteia. Tanarul presedinte francez a propus acum cateva luni ca in locul impartirii mandatelor ramase libere intre tarile care raman in Uniune, sa fie formata o lista la nivel european. In acest fel alegatorii ar vota de doua ori: pentru candidatii tarii lor si pe lista la nivelul Uniunii. In opinia lui Macron, acesta este un mod foarte bun de a creste interesul fata de alegerile pentru europarlament si de a promova constiinta comunitatii tarilor din Uniune. De la primele alegeri generale pentru Parlamentul European din anul 1979, cand la urne s-au prezentat 62% din cei indreptatiti, participarea a scazut continuu: in anul 2004 s-a ridicat deja numai la 42,6% din cei indreptatiti.
Planul lui Macron a fost sprijinit de cateva tari ale Uniunii din sudul Europei: Spania, Italia, Portugalia, Grecia si Cipru. Dar, asa cum a dezvaluit "Politico", nu exista sansa ca noile reglementari sa fie introduse deja in alegerile ce urmeaza. Cea mai serioasa lovitura pentru francezi a venit din directia la care se asteptau cel mai putin: din Germania. Manfred Weber, presedintele celui mai mare grup parlamentar (Partidul Popular European) si totodata un politician apropiat de Angela Merkel, a anuntat ca se va opune solutiei fortate de Macron. In opinia sa, rezultatul ar fi invers celui asteptat de francezi: sentimentul cetatenilor europeni va fi cel de indepartare si mai mare a institutiilor din Bruxelles si Strasbourg.
Altii se tem de-a dreptul ca prin lista comuna in europarlament in locul sustinatorilor federalismului Uniunii se vor intari partidele populiste antieuropene, care sunt unite mult mai eficient prin ostilitatea fata de Bruxelles.
Impotrivirea lui Weber nu anunta ceva bun pentru o reforma mai profunda a zonei euro, pe care o are in plan Macron, intre care crearea unui buget separat, numirea unui ministru de finante si infiintarea unui parlament pentru tarile uniunii monetare. Francezii au sperat ca, in momentul in care la Berlin va fi format noul guvern, vor putea pasi inainte cu acest proiect. Dar problema reformei alegerii pentru europarlament arata cat de mic este acum in Germania entuziasmul pentru adancirea integrarii europene.
Rezistenta fata de lista comuna pentru europarlament este mai ampla. "Politico" citeaza declaratia in aceasta problema a tarilor Grupului de la Visegrad, care considera ca acest lucru ar veni in contradictie atat cu principiul subsidiaritatii, cat si cu controlul democratic asupra actiunilor Bruxelles-ului.
Temeri au si tarile mici ale Uniunii, intre care Lituania, Ungaria si Slovenia. "Deputatii care iau startul de pe lista europeana vor promova din necesitate campania in statele mari ale Comunitatii si abia pe urma vor avea in vedere si interesele acestor state mai mic" - considera Gyorgy Shopflin, eurodeputat ungar care reprezinta Fidesz.
Parlamentul European va adopta in aceasta saptamana o hotarare in problema redistribuirii celor 73 mandate ramase de la britanici. Potrivit proiectului, 27 din ele vor fi impartite intre 27 tari ale Uniunii, care raman dupa Brexit, iar celelalte 46 vor fi inghetate in asteptarea primirii in Comunitate de noi membri. In europarlament se afla 750 deputati. Reforma va trebui sa fie aprobata de Consiliul UE.
